Alimentele interzise în școli pot fi cumpărate, însă, de la chioșcurile aflate la cinci metri în afara școlii, potrivit Legii pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar, în vigoare din 2 iulie, a anunțat, ieri, secretarul de stat în MSP Mircea Mănuc.
Ministerul Sănătății a întocmit lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor în incinta unităților de educație, conform recomandărilor nutriționiștilor, a anunțat, ieri, într-o conferință de presă, Mircea Mănuc, care a precizat însă că nimic nu-i împiedică pe comercianți să vândă produsele nerecomandate „la cinci metri de unitatea de învățământ”.
Actul normativ prevede că în incinta unităților de învățământ sunt interzise prepararea, comercializarea și distribuirea oricăror alimente conținute în lista elaborată de MSP. Este vorba despre prăjituri, bomboane, acadele, hamburgeri, pizza, produse tip patiserie, cartofi prăjiți, alte alimente preparate prin prăjire, maioneze, mezeluri grase, chips-uri, biscuiți sărați, covrigei, sticks-uri sărate, snacks-uri, alune sărate, semințe sărate și alte produse similare, alimente vrac, sandvișuri neambalate.
Altfel spus, este vorba despre alimente cu conținut de peste 300Kcal/unitatea de vânzare, alimente cu conținut de zahăr de peste 15g/100g produs, cu conținut de grăsimi de peste 20g/100g produs, din care grăsimi saturate peste 5g/100g produs și acizi grași trans peste 1g/100g produs și cu conținut de sare de peste 1,5 g/100g produs.
Și sucurile sunt interzise în școli
De asemenea, este interzis orice tip de băutură răcoritoare, cu excepția apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate, întrucât MSP vrea să promoveze consumul de apă.
Sunt interzise în școli și alimentele neambalate (excepție fac bananele si citricele) sau alimentele neetichetate, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Lista MSP ține cont de faptul că, în România, copiii petrec în unitățile de învățământ între patru și șase ore zilnic, timp în care trebuie să beneficieze de o gustare care să le aducă aproximativ 10 la sută din aportul caloric necesar pentru o zi.
Combaterea obezității, prioritate de sănătate publică
Oficialul MSP a mai spus că nutriția sănătoasă și combaterea obezității sunt priorități de sănătate publică, de aceea este important ca autoritățile să adopte măsuri adecvate și eficiente pentru a genera un comportament nutrițional sănătos la nivelul întregii populații.
În opinia oficialului MSP, definiția „alimentului nerecomandat preșcolarilor și școlarilor” face referire la un aliment cu un aport substanțial de compuși cu efect dăunător sănătății, ca grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, în detrimentul compușilor cu efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine, minerale. De fapt, pot exista alimente cu conținut semnificativ de vitamine/minerale, dar prea dulci sau prea sărate. Legislația actuală nu impune, însă, obligativitatea inscripționării pe etichetă a compoziției cantitative. Din acest motiv, până la reglementarea etichetării cantitative pentru produsele vândute în școli, agentul economic va avea obligația de a face dovada conformității produselor cu criteriile prevăzute în lege.
„Reglementarea inscripționării alimentelor comercializate în școli urmează să fie rezolvată ulterior, printr-o hotărâre de Guvern. Soluția de moment a constat în solicitarea unei declarații de conformitate din partea producătorului sau a unui buletin de analiză”, a adăugat secretarul de stat.
Proiectul de ordin care conține lista alimentelor nerecomandate va rămâne afișat pe site-ul MSP, pentru 30 de zile, după care va avea nevoie de aviz de la Consiliul Concurenței, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, cât și de la Departamentul pentru Afaceri Europene.
Imediat după ce va fi aprobat de ministrul Sănătății Publice, ordinul va fi trimis spre publicare la Monitorul Oficial.
Listă inaplicabilă
Tot ieri, președintele Federației Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta, Sorin Minea, a spus că Lista alimentelor nerecomandate în unitățile de învățământ este inaplicabilă, pentru că ideea de bază este greșită, apreciind că aceasta ar trebui îmbunătățită astfel încât școlile să aibă bufete cu alimente recomandate și ore de educație în care copiii să fie instruiți în privința unei alimentații sănătoase.
Deputatul Sorin Paveliu, unul dintre inițiatorii legii, a declarat, tot marți, că un copil trebuie educat asupra a ceea ce trebuie să mănânce, apreciind că cifrele privind obezitatea în România sunt îngrijorătoare.
„Douăzeci și cinci la sută dintre copiii români sunt supraponderali, obezi și în fiecare an numărul acestora crește cu aproximativ zece la sută. Peste 20 de ani numărul se va dubla și de aceea trebuie luate măsuri urgente”, a spus Paveliu.
La rândul său, Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a spus că obezitatea infantilă a devenit „epidemică”, astfel că în câțiva ani societate ar putea ajunge bolnavă atât psihic cât și fizic. „Suntem ceea ce mâncăm”, a afirmat Mencinicopschi, subliniind importanța educației alimentare a copiilor.
