Alimentația și sănătatea dinților tăi



Alimentația și sănătatea dinților tăi
Alimentația și sănătatea dinților tăi

Dulciuri, fructe, legume, brînzeturi… Știi să mănînci sănătos, astfel încît și gura ta să fie sănătoasă? Articolul de mai jos îți prezintă cîteva aspecte ale influenței alimentației asupra sănătății cavității bucale.
În ultimul deceniu, în geneza cariei dentare s-au selecționat 3 factori cauzali, și anume: flora microbiană bucală, unele componente alimentare și calitatea structurilor dentare. În aceste condiții, pentru declanșarea leziunilor carioase este necesară interferența obligatorie a acestor 3 cauze.
Limitarea dezvoltării florei microbiene se poate face de fiecare dintre noi, aplicînd măsurile de igienă orală.
Alimentația este al doilea factor determinant în producerea cariei dentare, implicațiile ei fiind dominate de rolul decisiv cariogen al hidraților de carbon și de lipsa de nocivitate a lipidelor și proteinelor. Efectul nociv al hidraților de carbon a fost probat de observațiile efectuate pe populații care au o alimentație exclusive de origine vegetală (așa cum sînt locuitorii din insulele polineziene) sau exclusive animală (eschimoșii) și care au dinții perfect sănătoși, atît timp cît nu consumă hidrați de carbon. O dată cu introducerea acestora în alimentație, așa cum s-a întîmplat după instalarea porturilor și a bazelor militare, caria apare cu o frecvență mai mare.
Același lucru s-a observat și în timpul perioadelor de restricții alimentare, cum a fost cel de-al doilea Război Mondial, cînd consumul de hidrați de carbon a scăzut foarte mult, antrenînd după sine și scăderea proporțională a numărului de carii dentare, iar după terminarea ostilităților, reluarea unei vieți normale, a fost însoțită și de reapariția în proporție importantă a degradării dentare.
Efectul cariogen al hidrocarbonatelor nu depinde numai de contactul lor cu dintele, ci și de durata acestui contact. Un rol important în acest sens îl are consistența alimentației, alimentele moi fiind mai cariogene decît cele tari, ca și cele sub forma de pulberi fine față de cele lichide. De asemenea, adezivitatea și vîscozitatea unor produse zaharoase (caramele, jeleuri, rahat) favorizează în mod deosebit apariția cariei prin staționarea lor îndelungată în cavitatea bucală, îndeosebi în locurile retentive, greu accesibile. Asocierea lipidelor (grăsimilor) în produsele zaharoase le reduce timpul de retenție pe dinte și, deci, nocivitatea.
Aprecierea potențialului cariogen al alimentelor se face și în funcție de proporția diferitelor tipuri de zaharuri din compoziția lor. De exemplu, amidonul crud din plante, coboară foarte puțin ph-ul, în timp ce amidonul preparat termic poate fi la fel de periculos ca zahărul. Astfel, pîinea și combinația de amidon și zahăr (fursecuri, prăjituri, cereale îndulcite) au un efect cariogen mult mai puternic decît al zahărului.
Pe de altă parte, glucoza și fructoza, zahărul din fructe și miere este aproape la fel de nociv ca și zaharoza.
Rolul pe care îl joaca hidrații de carbon în geneza cariei dentare a fost stabilit pe baza unor largi experimente umane, ale căror concluzii sînt următoarele:
– totalul de zahăr consumat zilnic joacă un rol mai puțin important, în raport cu forma consumată și orarul consumului;
– consumul frecvent, între mese, format din porții mici, este mult mai periculos decît consumarea întregii cantități într-o singură porție, cu ocazia unei mese principale;
– formele lipicioase sînt de 10 ori mai periculoase decît băuturile îndulcite. Contramăsurile practice, cariopreventive, de scurtare a timpului de staționare a glucidelor în gură se bazează pe:
1. inducerea unei secreții salivare rapide și masive prin folosirea unor alimente de consistență crescută sau puternic aromatizate la sfîrșitul mesei;
2. utilizarea unor alimente „detergente” (legume, fructe crude);
3. consumarea de alune sau brînzeturi la sfarșitul mesei, dar nu și a merelor, compensează scăderea pH-ului indusă de dulciuri;
4. folosirea gumei de mestecat după consumul de dulciuri, dar nu mai mult de 15 minute, spre deosebire de clătirea cu apă, stimuleaza secreția salivară, și tamponează pH-ul;
5. periajul dentar, imediat după mese.
Încearca să ții cont de sfaturile noastre și mai mult ca sigur că vizitele tale la stomatolog se vor rări. Depinde doar de tine să ai nu doar o gură frumoasă, cu un zîmbet strălucitor, ci și o gură veselă și mulțumită că ai grijă de sănătatea ei.
www.eva.ro