Alimentația școlarului (7-15 ani) (I)

Alimentația școlarului trebuie să îndeplinească, în general, aceleași condiții ca și la vârsta preșcolară și să asigure toate nevoile nutritive ale elevilor. La aceasta vârsta, când copilul este foarte activ, crește mult și este expus într-o mare măsura bolilor infecțioase, hrana acestuia trebuie să fie adaptată nevoilor sale fiziologice.
Din cauza activității sporite prin învățătură și mișcare, cheltuială energetică suplimentară este de circa 500 calorii cât copilul stă în școală și de circa 800 calorii cât acesta își petrece timpul afară.
Cercetări amănunțite au stabilit ca nevoile optime ale copiilor de 6 ani sunt de circa 1 800 cal/zi (61 g proteine, 62 lipide și 231 g glucide). Nevoile energetice ale copilului între 5 și 15 ani sunt de 65-50 cal/kg corp/zi, cu atât mai mici cu cât copilul înaintează în vârsta. Se observă că nevoile calorice ale școlarului sunt relativ mai mari decât ale adultului. Nevoile de proteine sunt, la școlar, de 2 g/kg corp/ zi, cele de lipide de 2-1 g/kg corp/zi, iar cele de glucide de 10-8 g/kg corp pe zi. Și la această vârstă, respectarea raportului proteine: lipide: glucide= 1:1:4, trebuie să fie o regulă.
Unii autori recomandă, în vederea unei mai bune creșteri a organismului, o cantitate mai mare de proteine: 3-3,2 g/kg corp/zi. În general, în această perioada de viață, proteinele (substanțe plastice) trebuie să acopere 12-15% din aportul total caloric, iar substanțele energetice, respectiv glucidele, 40-50% si lipidele, 40%.
De regulă, pentru copiii din școala primară se recomandă în medie 1 900 – 2000 cal/zi, iar pentru cei mai mari 2 500 cal/zi. În afară de numărul de calorii, trebuie stabilită și o anume proporție între alimente, fiind absolut necesar un echilibru azotat la această vârstă, când corpul copilului crește și procesele organoplastice sunt extrem de active.
Proteinele au un rol esențial în toată perioada de creștere pre- și postpubertară. Trebuie, însă, respectat un echilibru între cantitățile de proteine animale și cele de origine vegetală. Nevoile de proteine sunt, în medie:
– între 8-11 ani: 3,2- 3,5 g/kg corp/zi;
– între 12-15 ani: 2,5-2,8 g/kg corp/zi.
Copilul de vârstă școlară poate să consume carne de 2 ori pe zi. De asemenea, se recomandă consumul de pește. Lipidele asigură un important aport energetic, vehiculează vitaminele A și D, iar lecitina și colesterina participă la constituirea membranei celulare. În general, grăsimile stimulează creșterea în greutate.
Nevoi de lipide:
– la 6 ani: 3 g/kg corp/zi;
– între 10- 11 ani: 1,5 g/ kg corp/zi.
Proteinele și grăsimile vor fi furnizate de produse lactate: unt, brânzeturi și ouă. Grăsimi se mai obțin și din uleiurile vegetale, untură și alte lipide animale. Glucidele întrețin, mai ales prin amidon, cheltuieli de energie imediată, necesare în munca fizica și intelectuală a școlarilor.
Nevoi de glucide:
– între 7-12 ani: 10-8 g/kg corp/ zi;
– între 12-15 ani: 8 g/kg corp/zi.
Surse de glucide sunt: pâine, dulciuri, fructe, cartofi, legume uscate sau proaspete, marmeladă, făinoase și altele. Se preferă pâinea mai neagră (intermediară) care întreține peristaltismul intestinal și combate deci tendința la constipație, ce se manifestă la această vârstă, conține mai mult fier, calciu, fosfor, magneziu, ca și vitamina B2 (ce nu se distruge prin coacere), decât pâinea albă. Dacă se dau în cantități prea mari, ele pot determina un dezechilibru nutritiv, prin exces de făinoase.
Vitaminele sunt conținute în cantități suficiente în alimente ca: frișcă, unt, brânză, ouă (încălzite până la 40-50 grade Celsius), fructe, legume crude, carne, pâine (mai ales vitamina B2), lapte nefiert. Ele sunt absolut necesare, atât cele hidrosulubile: vitamina C (în fructe și legume verzi), vitaminele B (în cereale), cât și cele liposolubile: vitaminaA (în unt, carotenul din legumele verzi), vitamina D (aceasta fiind insuficientă în alimente, trebuie adăugată, sub formă medicamentoasă, mai ales în timpul iernii). Sărurile minerale trebuie să păstreze și ele un anumit echilibru, având o mare importanță în a doua copilărie.
În alimentația școlarului trebuie să predomine alimentele cu caracter bazic, deoarece în cazul unei hrane cu predominanță acidă, proteinele se utilizează defectuos. De aceea, trebuie asigurat un aport suficient de săruri minerale cu însușiri bazice, care influențează pozitiv starea sistemului nervos și endocrin, ca și o mai buna creștere a copilului.
Aportul de săruri minerale trebuie, deci, să păstreze un echilibru, în sensul predominanței radicalilor cu caracter bazic (semințe de cereale, făinuri, legume), în dauna radicalilor cu caracter acid (carne, ouă, pâine). În acest sens, se va evita o alimentație excesiv de bogata în carne, pâine și făinoase și săracă în legume proaspete și zarzavat.
Echilibrul fosfo-calcic în rația alimentară este esențial pentru procesul de osificare a scheletului. De aceea, pe lângă produsele care conțin fosfor (pâine, cereale), copilul trebuie să primească și alimente bogate în calciu (lapte, brânza, gălbenuș de ou, fructe uscate, legume verzi).
În același timp, se impune și acoperirea nevoilor de fier, care se găsește în cantitate mai mare în spanac. Și în alimentația școlarului trebuie evitat abuzul consumului de pâine, bomboane, prăjituri, care reprezintă, de multe ori, cauza tulburărilor despeptice și a apariției cariilor dentare.
O hrană raționala, pentru această vârstă, va consta din lapte (300-400 ml/zi), pâine de preferat integrală (2 450- 300 g/zi), fructe crude, legume crude sau fierte, astfel ca să nu se piardă sărurile minerale, ouă, carne, pește, în cantități rezonabile.
Alimentația școlarului trebuie să fie cât mai variată, cu multe fructe și crudități, astfel încât acestea să reprezinte cel puțin 1/2 din cantitatea necesara de proteine. Copilul de vârsta școlară va primi 4-5 mese pe zi, dintre care 1-2 gustări.
Adeseori, școlarul cu program de școala dimineața, renunță cu ușurință la micul dejun, ceea ce favorizează apariția unor stări de hipoglicemie, care se manifestă printr-o stare de oboseală, uneori cefalee și chiar vârteje. Acest lucru are drept consecință scăderea randamentului la efortul fizic și intelectual, pe care copilul îl depune cel mai intens în cursul acestei părți din zi.
Mai mult, dacă programul școlar se prelungește după 12-13, copilul va mai lua o gustare la școală, de obicei la ora 10. Nevoile de lichide sunt, la acesta etate, de 75-100 ml/zi, ele scăzând pe măsură ce copilul înaintează în vârstă. Ele vor fi acoperite atât prin apă de băut, cât și prin apă din alimente. Apa se va da între mese sau la sfârșitul fiecărei mese.
Repartiția caloriilor pe mese este indicată cu cea de la copilul preșcolar: 12-20% la micul dejun, 40-50% la masa de prânz, 25-30% la masa de seară și 10% la cele două gustări.
Ca și la preșcolari, mâncărurile prea condimentate, alimentele excitante, ca și băuturile alcoolice (mai ales cele spirtoase) sunt complet interzise și la această vârstă.
Sursa: www.topsanatate.ro