Potrivit unui sondaj recent, 70% dintre francezi spun că este important ca alimentele să nu conțină organisme modificate genetic (OMG), acestea provocând îngrijorare și teamă în rândul populației, și, mai ales, divizând opinia publică și clasa politică.
Drept dovadă stau recentele discuții provocate de un proiect de lege asupra OMG, adoptat de guvernanți, care vizează transcrierea în dreptul francez a directivei europene ce permite coexistența culturilor tradiționale cu cele modificate genetic.
Culturile modificate genetic.
Înainte de a ști ce se întâmplă pe câmpuri, să vedem, însă, ce se întâmplă în farfuriile noastre. Există aici organisme modificate genetic?
Pentru moment, marile culturi modificate genetic sunt destinate mai ales alimentației animalelor.
Însă produsele modificate genetic – porumb, soia, rapiță și bumbac – sunt utilizate și pentru elaborarea de uleiuri alimentare și aditivi prezenți în mod curent în alimentația umană (de exemplu, lecitină din soia sau amidon).
Sub presiunea opiniei publice, Uniunea Europeană a impus ca produsele care conțin peste 0,9% OMG sau cele derivate din OMG să fie etichetate, pentru transparență, consumatorul obținând astfel toate informațiile.
Un mic truc: dacă alimentele modificate genetic utilizate la creșterea bovinelor sunt semnalate, nu este obligatoriu ca laptele sau carnea provenite de la aceste animale să conțină informațiile despre un eventual conținut de OMG. Pentru moment, nici un studiu nu poate stabili cu certitudine că există modificări efective ale caracteristicilor produselor animale provocate de o alimentație pe bază de OMG.
Printre posibilele riscuri asupra sănătății umane se numără toxicitatea, alergenicitatea, iar în ceea ce privește mediul se numără destabilizarea anumitor ecosisteme. Însă niciun studiu, de orice natură, nu a putut demonstra o eventuală nocivitate asupra omului. Problema trebuie pusă pe termen lung, pentru că marile crize sanitare au izbucnit la câțiva ani de la fapte: puii cu hormoni, vaca nebună, intoxicația cu azbest etc. Se impune, deci, vigilență.
Soluția pentru foamea în lume?
Din punct de vedere teoretic, OMG permit plantelor să fie mai rezistente în condiții dificile (salinitate, secetă etc. ) și de aceea pot fi atractive. Ar putea fi soluția pentru creșterea suprafețelor cultivabile și pentru hrănirea a 9 miliarde de persoane, atât cât va număra planeta în 40 de ani. Ar putea permite țărilor din Sud să producă mai multe alimente.
Însă există câteva probleme care strică acest tablou utopic: pe de o parte, varietățile de OMG de astăzi au fost dezvoltate în Nord, nefiind adaptate la clima sau mediul din Sud. Pe de altă parte, creșterea productivității agricole prin intermediul unor plante performante nu poate fi unicul răspuns la foametea din lume. Interesul pentru aceste plante este limitat pentru majoritatea agricultorilor din țările în curs de dezvoltare, care nu au acces la OMG.
Agricultura bio.
De cealaltă parte, agricultura bio, care ține cont de funcționarea ecosistemelor pentru a crește producția și care nu folosește pesticide și îngrășăminte chimice, ar putea constitui o soluție la problemă. Ca și agricultura convențională, cea bio ar putea, în principiu, produce destul pentru a hrăni planeta, însă necesită mai multă mână de lucru calificată.
Pesticidele.
Vin, banane, varză: pesticidele sunt peste tot și din ce în ce mai multe studii demonstrează nocivitatea acestora pentru sănătatea umană, dar și pentru mediu. De exemplu, un studiu realizat în 2007 a demonstrat că unele produse provenind din Antile – banane, pește – prezintă un nivel ridicat de expunere cronic la clordecon, pesticid interzis din 1993. Deși pesticidul nu se mai folosește de zece ani, acesta a rămas încă în mediu și continuă să contamineze anumite alimente. Pentru a evita aceste neplăceri, trebuie ca autoritățile să ia mai multe măsuri.
Pesticidele constituie o adevărată problemă pentru sănătatea publică, fiind prezente peste tot, deși în unele locuri în cantități mici. Consumate pe termen lung, acestea pot provoca, în funcție de tipul de expunere, diverse boli grave, de la cancer la malformații congenitale, probleme de infertilitate, neurologice, scăderea sistemului imunitar.
Peste 23% din alimentele vegetale conțin mai multe reziduuri de pesticide. Se găsesc pesticide în pește – ton, somon -, fructe de mare, carne de vită sau lapte, apă, sucuri de fructe, vinuri etc.
Un studiu realizat de Pesticides Action Network Europe și Greenpeace Germania a pus în evidență faptul că 100% dintre vinurile roșii convenționale testate (34 de sticle provenind din Franța, Austria, Germania, Italia, Portugalia, Africa de Sud, Australia și Chile) sunt contaminate cu pesticide. Deși nivelul de contaminare este inferior limitei maxime admise, pesticidele nu sunt nevinovate, pentru că pe termen lung pot afecta sănătatea.
Eticheta bio.
Este practic imposibil să verifici nivelul de pesticide din produsele din marea rețea de distribuție, însă se pot achiziționa alimente mai sănătoase. Printre acestea sunt cele numite bio, pentru producerea cărora trebuie să se respecte anumite condiții, printre care absența pesticidelor, respectarea echilibrului natural, al mediului și al faunei.
Există un label bio european, însă este criticat de numeroase ONG-uri, mai ales pentru că permite utilizarea pesticidelor și este mai permisiv cu utilizarea OMG-urilor.
Un lucru este sigur: pentru a avea garanția că ai evitat să ingerezi pesticide trebuie fie să controlezi tot circuitul alimentar, fie să-ți ușurezi portofelul cumpărând produse bio.
Alimentația de mâine
