Miercuri, 9 octombrie, Auditoriumul „Joseph Schmidt” a găzduit festivitatea de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa al Universității „Ștefan cel Mare” jurnalistului Alexandru Mironov. Nicicând auditoriumul universității nu a fost mai plin. Cadre universitare, decani, studenți și elevi, peste 250 la număr, au fost prezenți la eveniment.
Ceremonia prilejuită de acordarea titlului a fost prezidată de prof. univ. dr. ing. Valentin Popa – rectorul USV, prof. univ. dr. ing. Dorel Cernomazu, prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, conf. univ. dr. Liviu Popescu – președintele Senatului USV, prof. univ. dr. ing. Romeo Ionescu – decanul Facultății de Inginerie Mecanică Mecatronică și Management și prof. univ. dr. ing. Gheorghe Pentiuc – decanul Facultății de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor.
Distincția i-a fost acordată lui Alexandru Mironov pentru modul în care a știut să se implice în viața civică și în societate, pentru meritele deosebite în domeniul publicistic, pentru susținerea cercetării românești prin opera sa enciclopedică de popularizare a științei și pentru sprijinul acordat tinerilor inventatori și cercetători.
Mironov este cel mai vehement avocat al cuceririlor științifice și tehnice
Laudatio a fost citit de rectorul USV – Valentin Popa, care a afirmat despre Mironov că este cel mai vehement avocat al cuceririlor științifice și tehnice.
„Toți cei care își dăruiesc energia fizică și spirituală pentru binele comunității merită admirația și prețuirea noastră, iar obligația noastră morală este de a recompensa aceste merite. Avem onoarea de a primi în mijlocul nostru o personalitate a lumii publicistice naționale și internaționale, un realizator de emisiuni, scriitor și traducător, jurnalist de știință”, a spus Valentin Popa. Potrivit acestuia, ceremonia reprezintă un moment notabil în viața instituției, ea fiind posibilă la propunerea Facultății de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor.
Rectorul USV a realizat o incursiune în biografia lui Alexandru Mironov, punctând realizările acestuia din întreaga sa activitate ca jurnalist, premiile obținute de-a lungul anilor și modul său unic de a prezenta românilor cuceririle tehnice mondiale din toate domeniile științei și culturii.
Mironov: „Am spus povești despre felul în care strălucește creierul lumii”
Mironov a ținut o prelegere despre știință și învățământ în secolul 21 și a povestit despre munca de jurnalist de știință.
Despre festivitate, Alexandru Mironov a afirmat că „acesta este unul dintre cele mai surprinzătoare lucruri din viața mea, nu mă așteptam ca un jurnalist de știință să aibă o acoladă atât de mare din partea mediului universitar”.
Acesta a spus că el nu e om de știință, însă și-a dorit foarte mult și i-a invidiat adesea pe oamenii care fac cercetare. Însă pentru că l-a ajutat condeiul și pentru că felul în care spune poveștile atrage, a început, de multă vreme, să povestească lumii despre acești oameni.
„Am spus povești despre felul în care strălucește creierul lumii, eu spun poveștile laboratoarelor”, a afirmat Mironov.
Acesta a povestit despre rolul său în calitate de narator al întâmplărilor din știință, un narator care încearcă permanent să facă descoperirile din laboratoare să fie cât mai șarmante.
„Societatea umană trebuie condusă de cele mai bune minți ale ei. Îmi doresc o dictatură a universităților pe planetă. Profesorii universitari să ne spună ce e bine, ce nu, să construiască potecile prin care să mergem mai departe. E nevoie de ieșirea în față a creierelor bune, nu există bariere pentru marile creiere”, a spus jurnalistul.
La final, Mironov a lansat o invitație tuturor celor prezenți, respectiv aceea de a contribui la civilizarea tehnică a României, „care înseamnă nu numai folclor, ci și inginerie. Nu numai obiceiuri, stâne și drumuri frumoase, ci și pași înainte care trebuie făcuți”.
Peste 4.000 de articole științifice publicate și peste 4.000 de emisiuni radio și TV
Născut în 1942, în Vertujeni, Soroca, localitate atunci pe teritoriul României, actualmente pe teritoriul Republicii Moldova, Alexandru Mironov a urmat studiile preuniversitare la Iași și Craiova, iar studiile universitare la Facultatea de Matematică a Universității din București. În perioada 1973-1976, în urma unui concurs, a devenit profesor de matematică în Maroc, în cadrul schimburilor guvernamentale. Aici, împreună cu alte cadre didactice din România, a ajutat la consolidarea învățământului marocan prin implementarea de strategii didactice și realizarea unor programe și manuale, parte din ele utilizate și acum în Maroc.
Începând din 1969 a realizat o activitatea simultană ca jurnalist de știință la radioul din Craiova și în publicația regională „Înainte”. Experiența acestei perioade a stat la baza unei cărți inedite pentru acea perioadă în România – „Enigmatic, Pământul”. Cartea a fost multă vreme un best-seller și o lucrare de referință privind locurile misterioase de pe pământ. În perioada 1979-1982, a desfășurat o intensă activitate ca jurnalist de știință la publicația națională „Știință și tehnică”, singura care aducea în România informații despre cuceririle tehnice mondiale din toate domeniile științei și culturii.
A avut curajul să lanseze un supliment al revistei, almanahul „Anticipația”, în care a publicat elemente de referință ale literaturii SF mondiale, a reușit să păcălească vigilența organelor represive de la acea vreme și, uneori, fără acordul editurilor internaționale, imposibil de obținut la acea vreme, a tradus și a publicat sub pseudonim. Almanahul „Anticipația” a avut un succes enorm, edițiile lui fiind așteptate cu nerăbdare de tineri. În 1992, a devenit purtător de cuvânt al președintelui României, iar între 1992-1993 a fost consilier pe probleme de comunicare al președintelui României. În perioada 1993-1996 a fost ministru al Tineretului și Sportului.
A reușit să inițieze câteva proiecte inedite („Școala pe roți” – dotarea bibliotecilor din mediul rural cu cărți, reviste de specialitate, computere), unele dintre ele evidențiate de conducerea UNESCO Paris.
A făcut o muncă sistematică de căutare a fondurilor necesare continuării publicării revistelor „Știință și tehnică”, „Gazeta matematică”, „Gazeta de fizică” și a altor reviste de educație științifică. Din 2010 este senior editor la revista „Știință și tehnică”.
Pe lângă o serie întreagă de lucrări și publicații științifice, Alexandru Mironov a scris peste 25 de antologii și almanahuri de SF – „Anatomia secundei” (2002), „Dialoguri pe lobul frontal al civilizației omului” (2004), „În direct cu NASA” (2005).
A scris peste 4.000 de articole de știință și a realizat peste 4.000 de emisiuni de radio și TV.
