Jozef Pronek, protagonistul fanteziilor din romanul „Omul de nicăieri”, rătăcește prin orașul Chicago din anii ’90. Este un tânăr bosniac care visa în liceu să atingă celebritatea cu trupa sa cântând cântece din repertoriul formației Beatles, un specimen anacronic picat în toiul mișcărilor contra-culturale ale vremii, un personaj cu o identitate dubioasă și un trecut ce rămâne parțial învăluit în mister.
Viața lui Pronek
Viața lui Pronek pare să se reconfigureze în fiecare nou capitol, din diversele perspective ce reconstruiesc personajul și în contextele bizare în care se trezește blocat: în Kiev, în timpul unei lovituri de stat de după prăbușirea Uniunii Sovietice, dând mâna cu președintele George Bush, cu care are un schimb ridicol de replici, militând timorat pentru Greenpeace, sau făcând pe detectivul particular.
Cert este că reușește mereu să stârnească interesul celor din jur, care îi atribuie automat amprenta alienantă și exotică a refugiatului dintr-o țară devastată de război.
Privită prin ochii acestui emigrant mereu stingher și nedumerit de reacțiile celor din jur, lumea se învăluie într-un aer de stranietate ce luminează fiecare detaliu mărunt din unghiuri noi.
Un roman de un umor caustic și cauterizant
„Un virtuoz al limbajului, stilisticii și observației sociale, Aleksandar Hemon a scris un roman de un umor caustic și cauterizant. Adolescentul balcanic angoasat și chinuit de hormoni pe care l-a creat este profund uman, total irezistibil și adesea haios, în același timp produsul unei culturi aparte și om universal.” (San Francisco Chronicle)
„Unul dintre cei mai interesanți antieroi de la Augie March încoace. Hemon nu este capabil să scrie nici măcar o propoziție plicticoasă și, ca urmare, literatura are numai de câștigat.” ( The New York Times Book Review)
Sursa: www.libris.ro
