Alegerea duhovnicului, un lucru hotărâtor în viață

Majoritatea credincioșilor practicanți ai credinței strămoșești cunosc faptul că pentru a avea o relație concretă, vie, spirituală cu Biserica din care fac parte, ajutorul oferit prin duhovnic este de cele mai multe ori o binecuvântare. Duhovnicul, adică slujitorul sacramental însărcinat special cu puterea săvârșirii Tainei Spovedaniei, trebuie să fie de regulă preotul parohiei din care face parte credinciosul pentru a fi aproape de acesta în toate clipele grele și nu numai, în vederea unei corecte și concrete colaborări duhovnicești. Devine tot mai actuală practica prin care unii credincioși afiliați unei parohii tind să se îndrepte în vederea spovedaniei nu spre biserica enoriei lor, ci spre unele lăcașuri mănăstirești unde această taină este săvârșită de ieromonahi (preoți călugări) duhovnici.
Nu contestăm valoarea sacramentală a săvârșirii acestei Sfinte Taine de către un duhovnic de mănăstire sau schit. Însă, pentru persoanele ce compun parohia, duhovnicul cel mai competent este cel de parohie, și nu altul, pentru că el cunoaște (sau, mai bine spus, trebuie să cunoască) persoanele, credincioșii din parohie și manifestarea lor spirituală, creșterile și căderile lor duhovnicești. În cazul alegerii unui duhovnic ieromonah, credinciosul riscă să tulbure atât integritatea parohiei, dar mai ales sufletul ieromonahului care este nevoit să audă unele păcate ce-i aduc imaginea lumii de care prin aderarea la monahism se presupune că a lepădat-o, nemaifiind în centrul activității zilnice a credincioșilor din lume, necunoscând greutățile cotidiene pe care le întâmpină credinciosul la valoarea lor justă. Astfel, competența unui ieromonah duhovnic nu este aceea de a îndruma viața de familie, pentru că el nu cunoaște acest stil de viață prin starea în care se află (cea de călugăr). De altfel și canonul pe care credinciosul îl poate primi de la un ieromonah duhovnic poate fi mult prea dur pentru o persoană din lume. Astfel, strivit de o prea mare distanță de Sfintele Taine, credinciosul se poate pierde definitiv de comuniunea eclesială. Alegerea unui duhovnic rămâne o importantă decizie a credinciosului pe care trebuie să o realizeze într-un mod cât mai serios și să nu uite că el face parte dintr-o parohie în care unele probleme nu sunt în măsură a fi rezolvate de către un ieromonah. De aceea, se recomandă credincioșilor ca la alegerea unui păstor de suflete să reflecteze minuțios, chiar să se roage și să se îndrepte plin de nădejde și curaj spre preotul parohiei sale, sau cel puțin spre un preot de mir de care este atașat sufletește și să evite ca ploile păcatelor sale ce reies din viața de familie, din viața laică, să tulbure sufletele ostenitorilor ieromonahi și așa încărcați cu ispite multiple.
(drd. Grigore MEȘTEROAIE)