Un număr de 53 de polițiști de frontieră de la Albița, între care șeful sectorului Albița al Poliției de Frontieră, Daniel Corban, au fost ridicați de anchetatori în urma perchezițiilor și descinderilor care au avut loc, luni dimineață, în vamă și la locuințele acestora, afirmă surse judiciare.
Conform surselor judiciare citate, în urma acțiunii DGA au fost ridicați 53 de polițiști de frontieră, între care șeful sectorului Albița al Poliției de Frontieră, comisar-șef Daniel Corban, precum și patru șefi de tură.
Aceștia au fost ridicați fie de la locuințele lor, fie direct din vamă, fiind duși la București pentru audieri.
Potrivit acelorași surse, în urma descinderilor și perchezițiilor de la Vama Albița nu a fost ridicat niciun vameș.
Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Direcției Vamale Iași, Liana Barbu.
Ea a spus că în urma descinderilor nu a fost ridicat niciun vameș, însă nu a putut oferi detalii despre persoanele ridicate de anchetatori.
La rândul său, Marius Costache, adjunctul șefului Punctului de Trecere a Fronterei Albița, a declarat că nu a fost ridicat niciun lucrător vamal.
„La ora la care vorbim nu este reținut niciun lucrător vamal și nici nu a fost ridicat de DGA vreun vameș. În aceste condiții, activitatea noastră nu este afectată în nici într-un fel, traficul în Vama Albița desfășurându-se în condiții normale”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX, Marius Costache, adjunctul șefului Punctului de Trecere a Frontierei Albița.
El a precizat că descinderile și perchezițiile au fost făcute în prezența șefului Vămii Albița, Emil Bordeianu.
La ora transmiterii acestei știri, descinderile din Vama Albița se încheiaseră.
Majoritatea polițiștilor de frontieră au fost ridicați de anchetatori de la locuințele lor din municipiul Huși, aflat la aproximativ 15 kilometri de punctul de trecere a fontierei, dar și din comunele apropiate, și sunt aduși la București cu dube ale Jandarmeriei, precum și cu un microbuz al DGA.
Activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Albița, județul Vaslui, a fost blocată, luni dimineață, la ora 6.00, în urma unor percheziții și descinderi de care sunt vizați vameși și polițiști de frontieră suspectați de luare de mită și trafic de țigări.
La ora 8.00, a fost reluat traficul la intrarea în țară, din Republica Moldova, după care a fost reluată circulația și pe sensul de ieșire din țară, dar doar pentru autoturisme. În jurul orei 9.30 a fost permisă ieșirea din țară și pentru autovehiculele de tonaj greu, la acea oră în vamă aflându-se zece tir-uri care așteptau să iasă din țară.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție de Frontieră Vaslui, Irina Mirică, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX că în vamă au fost redistribuiți polițiști de frontieră de la alte puncte vamale astfel încât la Albița activitatea să se poată desfășura în condiții bune.
Conform unor surse judiciare, vameșii și polițiștii de frontieră de la Punctul de Trecere a Fontierei Albița, cea mai importantă frontieră din estul țării, au fost monitorizați de anchetatori timp de câteva luni. Surse judiciare afirmă că în luna august a anului trecut la Vama Albița au fost aduse și instalate, inclusiv în cabinele vameșilor, calculatoare noi, care în luna ianuarie au fost ridicate, iar informațiile din acestea ar contitui probe.
Conform acelorași surse, o parte dintre polițiștii de frontieră de la Albița și-au angajat avocați încă din urmă cu câteva săptămâni, aștepându-se la această acțiune, în contextul descinderilor care au avut loc la Siret și la vămi din Timiș și Caraș-Severin.
La Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Albița lucrează 114 persoane, din care 87 sunt vameși.
Direcția Generală Anticorupție și Direcția Națională Anticorupție fac cercetări cu privire la implicarea unor vameși și polițiști de frontieră în fapte de corupție, iar de la începutul lunii februarie au fost arestați 59 de angajați ai PTF Siret (Suceava), iar alte 90 de persoane sunt încarcerate în cadrul anchetei privind punctele Naidăș (Caraș Severin), Foeni și Moravița (Timiș).
În aceste cazuri privind activitatea nelegală desfășurată la punctele de graniță, anchetatorii au susținut că inculpații au comis, în concurs, infracțiuni grave, prima, o infracțiune de crimă organizată, fiind o pluralitate constituită cu un număr mare de autori, iar cealaltă, o infracțiune continuată, de corupție cu un număr foarte mare de acte materiale. Altfel spus, există nu numai infracțiuni grave, ci și cauze de agravare.
În acest context, lipsa unei reacții prompte, viguroase a instituțiilor statului față de astfel de fapte grave – care nu sunt incidente izolate, minore, ci fapte care subminează interesele publice – generează un sentiment de insecuritate, de extinsă nemulțumire socială și poate fi percepută de cetățeni ca un act de complicitate, de sfidare, ca o tolerare a unor astfel de comportamente, a rețelelor de crimă organizată, a folosirii autorităților publice pentru îmbogățiri spectaculoase, frauduloase, peste noapte, au pledat, în cererile de arestare a funcționarilor, procurorii Direcției Naționale Anticorupție, potrivit motivării instanțelor.
În opinia acuzării, pericolul social concret rezidă în principal din natura faptelor, frecvența și caracterul lor repetitiv, din calitatea de polițiști de frontieră, din colaborarea dintre șefi și subalternii lor în săvârșirea infracțiunilor de corupție.
Inculpații sunt învestiți cu exercițiul autorității publice, ceea ce face ca activitatea lor infracțională să fie de o mare gravitate și de un ridicat pericol social, prin potențialul de discreditare și prin neîncrederea cetățenilor în această instituție a statului. Pericolul social concret mai rezultă și din faptul că inculpații și-au traficat atribuțiile de serviciu, făcând din exercitarea lor o sursă constantă de venituri ilicite, iar lăsarea lor în libertate și, implicit în funcțiile pe care le dețin ar aduce o gravă atingere desfășurării activității la granițe.
În opinia acuzării, relevant este și faptul că, din întreaga activitate infracțională a inculpaților, rezultă că aceștia în deplină cunoștință de cauză, s-au asociat în vederea desfășurării de activități ilicite, respectiv traficarea funcției în scopul dobândirii de bani și bunuri necuvenite. Relevant este și faptul că, din întreaga activitate infracțională a inculpaților, rezultă că aceștia în deplină cunoștință de cauză, s-au asociat în vederea desfășurării de activități ilicite, respectiv traficarea funcției în scopul dobândirii de bani și bunuri necuvenite.
Magistrații au afirmat că inculpații, în calitate de lucrători de poliție sau vameși, în baza unei înțelegeri prealabile, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, au pretins, primit sau acceptat, direct sau indirect, sume de bani și bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, în scopul de a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu privind controlul de frontieră și a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general țigări) peste limita legală admisă, precum și faptul că au constituit un grup structurat pe turele de serviciu și au acționat în mod coordonat în scopul comiterii unor infracțiuni mai grave (cum este cea de luare de mită) pentru a obține beneficii materiale și financiare.
Acțiunile de la granițe survin unei decizii a Consiliului Suprem de Apărare a Țării din iunie 2010 privind combaterea evaziunii fiscale și a contrabandei.
Astfel, în urma modificărilor legislative, au fost plasați investigatori sub acoperire, aparatură tehnică de interceptare audio-video, au fost supravegheate livrări suspecte, au fost interceptate convorbiri telefonice, ceea ce a confirmat, implicit probat, faptele de corupție în care erau implicați funcționarii statului de la vămi cu acordul șefilor.
