Alăptarea poate contribui la dezvoltarea coeficientului de inteligență

Laptele matern poate avea un efect pozitiv asupra dezvoltării coeficientului de inteligență în cazul copiilor purtători ai unei anumite gene, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători britanici, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences și preluat de AFP.
Copiii pentru care alăptarea s-a dovedit benefică la nivel de dezvoltare cognitivă sunt purtători ai unei versiuni particulare a unei gene numită FADS2.
Totuși, subliniază acest studiu, alăptarea nu este suficientă pentru dezvoltarea coeficientului de inteligență, care depinde și de alți factori de mediu, precum familia, clasa socială, și genetici.
Pentru acest studiu au fost monitorizați 3.000 de bebeluși hrăniți la sân din Marea Britanie și Noua Zeelandă. Copiii purtători ai variației genei FADS2 aveau un coeficient de inteligență mai mare, în medie, cu 6,8 puncte față de ceilalți care nu prezentau în organism această genă.
Această diferență este valabilă indiferent de mediul socio-economic din care provine copilul, coeficientul de inteligență al mamei, greutatea bebelușului la naștere sau vârsta mamei în timpul sarcinii.
„Timp de cel puțin un secol, discuțiile despre inteligență s-au bazat pe diferența dintre „moștenit” și „dobândit”. Am descoperit că cele două elemente funcționează împreună”, a declarat Terrie Moffitt, profesor de psihologie și științe neurologice la Universitatea Duke și King’s College din Londra, coautor al acestui studiu.
Gena FADS2 a fost studiată de cercetători pentru că produce o enzimă, care se găsește în laptele matern și care ajută la transformarea acizilor grași alimentari în acizi grași polinesaturați, care se acumulează în creier în timpul primelor luni după naștere. Anumiți cercetători cred că această enzimă poate avea o influență asupra dezvoltării inteligenței cognitive.
Ideea potrivit căreia laptele matern contribuie la creșterea coeficientului de inteligență a apărut în 1929 în revistele științifice.
Un studiu publicat în urmă cu un an în British Medical Journal sugera că diferențele de dezvoltare cognitivă nu sunt provocate de alăptare, ci de profilul social al mamei care alăptează și de mediul familial.
Un alt studiu publicat luni indică faptul că bebelușii hrăniți la sân prezintă cu 55% mai puține riscuri de a dezvolta ulterior maladii cardiace față de bebelușii hrăniți cu biberonul. Studiul, realizat de profesorul Nisha Parikh, cardiolog la Centrul medical Beth Israel Deaconess din Boston, indică faptul că bebelușii hrăniți la sân beneficiază de un nivel superior de HDL – colesterol bun – care contribuie la prevenirea maladiilor cardiace. La studiu au participat 393 de mame și cei 962 de copii ai lor.