„Al patrulea anotimp – Vara Simfonic”, spectacol care încheie ciclul – „Anotimpurile poeziei românești”, cu Tudor Gheorghe

Tudor Gheorghe a susținut luni seară, la Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava, Concertul „Al patrulea anotimp – Vara Simfonic”, spectacol care încheie ciclul: „Anotimpurile poeziei românești”. Acompaniat de Orchestra Simfonică din Bacău, dirijată de Marius Hristescu, și de Corul Liceului de Artă Bacău, marele artist ne-a prezentat anotimpul vara (anotimpul în care s-a născut protagonistul acestui grandios spectacol – 1 august 1945) ca pe o simfonie a cîmpului presărat cu flori, sub semnul dragostei și al sincerității. Deși a plecat de la o idee preconcepută că poeții români nu ar fi scris despre vară pentru că le-a fost prea cald, pentru că n-au avut inspirație, vara nefiind anotimp de scris poezii, și avînd mai mult material despre iarnă, primăvară, toamnă, Tudor Gheorghe a conceput mai întîi celelalte trei simfonii, lăsînd ca vara să „înfierbînte” sufletele sutelor de spectatori suceveni într-o seară de octombrie. Spectacolul a debutat cu Marele Eminescu, cu „Sara pe deal”, pe muzica celebră a lui Vasile Popovici, însă într-o altă orchestrație, pentru prima dată „folosit” de Tudor Gheorghe în ciclul celor patru anotimpuri. Alături de versul eminescian, s-au aliniat într-o beatitudine și armonie desăvîrșită poeme semnate de George Coșbuc, Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, George Topîrceanu, Dumitru Ciurezu, Ion Vinea, „oameni de aleasă cultură ale nației române”, după cum a spus Tudor Gheorghe. Ba mai mult, publicul „de nota zece” din Suceava, care a umplut pînă la refuz sala mare a Casei de Cultură, l-a descoperit pe Caragiale – „ca poet”, prin vocea inegalabilă a actorului Tudor Gheorghe, și a reascultat poezia „Octombrie” de Topîrceanu („Octombrie-a lăsat pe dealuri/ Covoare galbene și roșii./Trec nouri de argint în valuri/ Și cîntă-n dragoste cocoșii”), pe muzica lui Marius Hristescu. Nu mai puțin spectaculoasă a fost și parodia originală a lui Topîrceanu, „Vara la țară”, după Al. Depărățeanu. „Poezia este așa de frumoasă în toată complexitatea ei, atît de profundă, de grațioasă, atît de muzicală, încît nu are nevoie de artificii exterioare, dar am considerat că, din cînd în cînd, este necesar ca poezia românească să poarte o haină de gală, și atunci am îmbrăcat-o în această „haină” simfonică, nu o altă haină, ci una demnă de frumusețea ei. Așa a apărut această idee de a face spectacol cu orchestră”, ne-a spus Tudor Gheorghe. Spectacolul de luni seară a readus în sufletele sutelor de spectatori speranța că poezia românească nu a murit, și prin ea… nici poeții. Feeria muzicală – „Vara simfonic” – oferită la Suceava cu atîta generozitate de Tudor Gheorghe, ne-a făcut să simțim fierbințeala verilor din Sud, să fim martori la nunta „Macului” („care arde să se-nsoare”, bîrfit, în taină, de cicoare), să cuprindem sub tălpi colbul de pe ulițele satului, vechi, departe de urbele reci și împietrite. Pînă în primăvara anului 2006, cînd Tudor Gheorghe a promis că va veni la Suceava cu un spectacol, „de fapt, o obsesie de-a mea mai veche – muzica anilor 30”, să ne bucurăm că am redescoperit „Vara” din poezia românească…, într-o seară „fierbinte” de octombrie.