Ajutor de reintegrare de 1.000 de dolari pentru migranții care părăsesc voluntar România

Sutele de migranți care ajung anual în România se pot întoarce acasă cu bilet de avion plătit de autorități, cu bani de buzunar (100 de euro) și, cel mai important, cu 1.000 de dolari reprezentând un ajutor de reintegrare în țările lor de origine.
Aceasta este oferta statului român împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în cadrul proiectului „Sprijinirea Programelor de Returnare Voluntară Asistată și Reintegrare în România”.
Prezent zilele trecute la Suceava, coodonatorul acestui proiect, Ciprian Niță, a explicat că e pentru prima oară când statul român, lucrând împreună cu OIM, a reușit să aloce resurse financiare pentru fondul de reintegrare a migranților care acceptă să se întoarcă voluntar în țările lor.
Cei mai mulți migranți care au beneficiat de ajutorul de reintegrare sunt din Nepal și Tunisia
Ciprian Niță a declarat că ajutorul de reintegrare se acordă doar în anumite cazuri, în urma discuțiilor consilierilor de proiect cu fiecare migrant în parte. Ajutorul financiar, care nu poate depăși 1.000 de dolari SUA, este destinat doar acelora dintre migranți care dovedesc că știu ce vor face cu acei bani, pentru a reuși să-și asigure un trai mai bun în țara din care au plecat împinși tocmai de sărăcie.
„Pentru cazurile care urmează să beneficieze de ajutor de integrare, le asigurăm cursuri vocaționale, iar cele mai cerute sunt cursurile de antreprenoriat. Poate să sune straniu, dar să înveți cum să te gândești la o afacere, pe toate părțile, nu doar pe partea câștigurilor, dar și pe ce trebuie să cheltuiești, să înveți să-ți faci un plan de afaceri este absolut esențial. Organizația Internațională pentru Migrație are și avantajul de a avea birouri în momentul ăsta în 132 de țări din lume. Să vă dau un exemplu: vine un migrant din Irak care îmi spune că în planul de reintegrare vrea să-și cumpere o mașină la mâna a doua și să facă taxi. E o afacere ca oricare alta și, făcută cu grijă, poate să-i susțină traiul, numai că aflăm după aceea de la colegii de la OIM că taxi la Bagdad e cea mai proastă idee posibilă, dintr-o mulțime de motive care țin de împărțirea orașului în zone de securitate, de starea șoselelor, că de fapt există deja o inflație de taxiuri acolo. Și atunci ne întoarcem și vorbim cu cetățeanul și-i spunem că trebuie să ne gândim la altceva. E un proces serios de discuție cu omul respectiv, pe care consilierii îl ajută să găsească o soluție cât mai viabilă posibil”, a explicat Ciprian Niță, care a adăugat că cei mai mulți migranți care au beneficiat de acest ajutor de reintegrare sunt din Nepal și Tunisia.
Ce-au făcut migranții cu banii
Ciprian Niță a adăugat că unii dintre migranții care au primit fonduri pentru reintegrare și-au cumpărat animale. „Pentru noi, care trăim în zona asta climaterică, să-ți cumperi cinci capre poate să nu pară cine știe ce mare ispravă, însă în zonele lor sunt lucruri importante care permit familiei cu acea mică fermă să-și asigure traiul pe o perioadă mai lungă și să încerce să facă mai mult de atât. Au mai fost câteva cazuri care și-au deschis ateliere de reparat mașini, tinichigerie auto, iar în Serbia a fost un caz de servicii de taxi. Ideea este că nu-ți faci planul dinainte, ce vrei să-i pui pe oamenii ăia să facă ca să-și refacă viața, fiecare dintre ei hotărăște după priceperea lui, după ce cunoștințe are ce ar putea face cu cei 1.000 de dolari”, punctează coodonatorul proiectului care a demarat în octombrie 2011 și se va finaliza la sfârșitul acestei luni.