În calendarul bisericesc vedem că de la Nașterea Domnului (25 decembrie) și până la Botezul Domnului (6 ianuarie), singura zi de post rânduită de Biserică este în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie). În această zi, creștinii țin post pentru a întâmpina cum se cuvine sărbătoarea Botezului Domnului. Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolelor 4-6, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi, la praznicul Bobotezei. Acest post de o zi este rânduit de Biserică și pentru a ne pregăti duhovnicește ca să primim în sufletele noastre vestea adusă de Sfinții Apostoli și Evangheliști a Dumnezeieștii Arătări de la Iordan, pe care o sărbătorim de Bobotează.
Postul din Ajunul Botezului Domnului face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălțarea Sfintei Cruci (prăznuită la 14 septembrie) și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (pomenită la 29 august).
În Ajunul Botezului Domnului, programul liturgic din catedrale, mănăstiri și unele parohii, așa cum este rânduiala tipiconală în Biserica Ortodoxă, începe cu slujba Utreniei, continuă cu Ceasurile Împărătești și apoi se oficiază Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, la finalul căreia se săvârșește Sfințirea cea mare a apei sau Agheasma Mare. În perioada premergătoare sărbătorii Botezului Domnului, preoții din parohii merg pe la casele credincioșilor pentru a le sfinți cu Agheasmă Mare, iar credincioșii sărută icoana Botezului Domnului. Acest tip de vizite din Ajunul Bobotezei, prin care preotul se întâlnește cu credincioșii din parohia sa, are un caracter atât pastoral, cât și misionar, intrând deja, de secole, în tradiția creștinilor ortodocși.
(Sursa: Ziarul Lumina)