Doi tineri agronomi din Germania, care lucrează în jur de o mie de hectare de teren agricol în mai multe comune din apropiere de municipiul Fălticeni, au ajuns să-și păzească ogoarele cu agenți de pază. Paza se face 24 de ore din 24, iar agenții fac patrulă pe jos, în mașini și pe ATV-uri și și-au amenajat puncte de observație înalte de aproximativ 7-8 metri, de unde supraveghează ogoarele.
Desfășurarea de forțe pare poate exagerată, însă nu și pentru nemții care acum doi ani au fost băgați în corzi de localnicii care le furau porumbul de pe ogoare, dar mai ales le lăsau pagube foarte mari în urmă.
Păzesc de hoți o mie de hectare de teren în cinci comune
Michael Liebscher și Bertram Vogt, ambii în vârstă de 31 de ani, din regiunea Hanovra, au ajuns la Fălticeni în 2008. După cum au povestit cei doi într-un amplu reportaj realizat de Monitorul de Suceava în luna mai a anului trecut, România i-a atras pentru că știau că aici pământul nu este la mare preț, suprafețe întinse fiind pur și simplu abandonate. Asta în condițiile în care în Germania situația stă total invers, fiecare bucată de teren fiind vânată de marii cultivatori.
Absolvenți de studii superioare în agronomie în Germania, cei doi au avut un prim contact în zonă, în mai 2008, cu primarul din Fântâna Mare, Vasile Mucilenița. După ce a aflat intențiile nemților, primarul a convocat o ședință în comună, la care au fost invitați sătenii. Când au aflat că pot primi câte ceva pe terenurile lăsate pârloagă, localnicii au început să dea în arendă suprafețe din ce în ce mai mari. Cei doi nemți s-au extins treptat și au ajuns, în 2012, să cultive aproximativ o mie de hectare de teren agricol, în cinci comune: Horodniceni, Cornu Luncii, Baia, Rădășeni și Fântâna Mare.
Contract cu o firmă de pază, după ce 20% din producție a fost furată sau distrusă
Cum au suprafețe de teren întinse în mai multe localități, munca lor a căzut în scurt timp pradă hoților.
Michael Liebscher, care înțelege bine limba română și o vorbește destul de bine, ne-a declarat: „Acum trei ani am fost afectați de furturi undeva la 20% din producție, acum le-am redus spre zero, avem un contract cu o firmă de pază ca să nu se mai întâmple așa ceva. Dacă cineva intră cu căruța în porumb, problema nu sunt cele câteva kile din căruță, problema este ce strică căruța în ogor. Asta e cea mai mare problemă, paguba de la căruță e undeva de zece ori mai mare decât cantitatea ce a fost furată”.
Tânărul german ne-a dus pe suprafețele arendate din comuna Cornu Luncii. Din loc în loc vedem puncte de observație pe care agenții de pază le folosesc pentru a supraveghea zone mai întinse. Sub unul dintre foișoarele înalte de 7-8 metri se află un ATV, folosit pentru patrulare, pe timp de zi și de noapte. Pe agentul care răspunde de punctul de observație îl găsim ceva mai departe, plimbându-se alert pe ogor.
Un singur furt în acest an
„Cred că este un efect psihologic. Dacă ai o firmă de pază, deja oamenii nici nu se mai gândesc să vină să fure ceva. Avem construite foișoare, post de pază, agenții circulă cu ATV-uri sau cu mașini, păzesc non-stop. Nu am mai avut furturi aproape deloc”, a declarat Michael Liebscher.
Singurul furt din acest an a fost înregistrat săptămâna trecută. Trei bărbați din Fântâna Mare au intrat cu o căruță într-un lan de porumb. Au apucat să încarce în jur de o tonă de porumb, moment în care au fost surprinși în flagrant de agenții de pază și predați poliției.
Localnic: “Acum am văzut un paznic, un bărbat solid, cu baston de acela tip polițist, venea încoace pe câmp”
Pentru localnicii din comunele unde au teren nemții prezența agenților de pază pare să fie o adevărată sperietoare. Oamenii spun că nici pe vremea CAP-urilor ogoarele nu erau păzite la fel ca cele ale tinerilor nemți și cum vorba a mers de la om la om, tentativele de furt par a fi doar cel mult izolate.
Dumitru Manolache, un localnic pe care l-am găsit la Cornu Luncii, i-a comparat pe agenții de pază cu militarii.
„Au pază modernă, militarizată, acum am văzut un paznic, un bărbat solid, cu baston de acela tip polițist, venea încoace pe câmp. Agenții ăștia de pază sunt la nemți, dar dacă ei păzesc la neamț, nu se fură nici de la ceilalți particulari”, ne spune omul.
Cu pază deloc ieftină și culturi asigurate, nemții răstoarnă mitul agriculturii neprofitabile
Să ai agenți de pază pe ogoare nu este însă deloc ieftin, mai ales în condițiile în care, de regulă, la noi se zice că din agricultură nu se poate scoate cine știe ce profit. Neamțul răstoarnă însă toate calculele agricultorilor români.
Michael Liebscher ne-a spus că plătește în jur de 40 de euro la hectar paza pe un sezon agricol și are asigurate culturile de pe întreaga suprafață de teren, două cheltuieli pe care cei mai mulți fermieri locali, chiar și cei mai mari, nici măcar nu visează să și le permită. Îl întreb pe tânărul agronom dacă în aceste condiții mai poate scoate profit din agricultură. Râde și mă întreabă ușor ironic dacă eu cred că el ar mai face agricultură la Fălticeni dacă nu ar fi mulțumit.
„Misterul” afacerii profitabile este cu atât mai mare în condițiile în care 2012 este un an secetos.
„La sfeclă acum încă suntem în curs de recoltare. La seceta care a fost, avem o producție mai puțină cu 20-25% decât anul trecut și sper să ajungem la 30 de tone la hectar. La porumb e aceeași problemă, nu a plouat toată vara și dacă ajungem la cinci tone la hectar deja suntem foarte mulțumiți”, a declarat Michael Liebscher.
El ne-a apus că în anii anteriori, mai puțin secetoși, a scos pe terenurile din zona Fălticeni producții medii mult mai bune: porumb – 7 tone la hectar, sfeclă de zahăr – 40 de tone la hectar, grâu – peste 4 tone la hectar.
Secretele nemților
Sfecla de zahăr, de exemplu, este vândută de cei doi nemți direct de pe ogor, societății Agrana România. Ieri, la Cornu Luncii, muncitorii de la Agrana, cu o combină de sfeclă de mare capacitate, recoltau producția celor doi nemți.
Lucrări comasate, utilaje performante, tehnologie după manual, culturi cu preț bun, ușor de vândut și de lucrat și care nu necesită cheltuieli mari și spații de depozitare, și pază împotriva hoților, acestea sunt câteva din secretele agriculturii performante ale celor doi nemți. Ei s-au axat în ultimii ani pe patru mari culturi: porumb, rapiță, soia și grâu.
