Agricultura din județul Suceava se practică preponderent pe suprafețe mici, în ciuda unei tendințe de exploatare comasată a terenurilor, care se resimte de câțiva ani. Asta rezultă dintr-o analiză efectuată de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) Suceava, privindu-i pe sucevenii care au depus cereri pentru subvenția pe terenurile agricole. Ferma medie vegetală din județul Suceava nu atinge nici măcar jumătate din dimensiunea unei ferme vegetale medii din România.
Numărul sucevenilor care vor încasa subvenții, mult mai mic în acest an
Analizele APIA Suceava arată că în acest an au fost depuse 50.537 de cereri pentru subvenții, față de 57.602 dosare eligibile în 2014. Așadar, o scădere foarte mare a numărului de beneficiari, ceea ce înseamnă bani pierduți pentru agricultori. Practic, în acest an se vor încasa subvenții de la Uniunea Europeană pentru o suprafață de teren mai mică cu 10% decât în 2014. Despre cauzele aceste scăderi, explicațiile sunt diferite în funcție de cine le oferă. Agricultorii spun că procedurile greoaie, modificate în 2015, și întârzierea debutului campaniei au dus la pierderea banilor europeni, în timp ce oficialii APIA Suceava au dat vina pe asociațiile constituite în localitățile județului care, în multe cazuri, au fost măcinate de conflicte interne și nu au avut documentația necesară pentru a depune dosare eligibile.
În raportul oficial al APIA Suceava se arată că, în 2014, fermierul beneficiar de subvenții a lucrat, în medie, 3,86 de hectare de teren, în timp ce în 2015 suprafața medie a fermierului care a solicitat sprijinul pe suprafață este de 4,14 hectare. De precizat că aceste subvenții îi vizează doar pe agricultorii care lucrează minimum un hectar de teren agricol, existând și mulți alții cu suprafețe mai mici, care nu au fost luați în calcul în această analiză. Prin comparație, în România, în 2014, suprafața medie pe fermier a fost de 9,66 de hectare de teren lucrat, în timp ce în 2015 fermierii care au solicitat subvenții dețin, în medie, 10,75 de hectare.
Acest decalaj foarte mare față de media la nivel național se explică prin lipsa unui număr important de fermieri mari care să aibă ferme de mii de hectare.
Cea mai mare societate care face agricultură în județ, aflată în zona Siret, lucrează în jur de 1.700 de hectare de teren, parte luat în arendă și parte cumpărat. Majoritatea fermierilor mari din județ lucrează însă câteva sute de hectare de teren. Dezvoltarea acestora este vizibilă în cele mai multe părți ale județului. O parte dintre cei care au început să facă agricultură în județ sunt străini. Un exemplu este cel a doi tineri germani, care lucrează suprafețe mari de teren în zona Fălticeni.