Dacă vă este teamă să intrați în magazine, locuri publice aglomerate, dacă gândul de a călători singur cu trenul, autobuzul sau avionul vă declanșează stări de anxietate și panică, dacă sunteți cuprinși de o teamă inexplicabilă în momentul în care vă aflați în conjuncturile prezentate și trăiți cu impresia că nimeni nu va poate ajuta în momentul în care pierdeți controlul, înseamnă că suferiți de agorafobie.
Frica normală este o reacție emoțională care are caracter adaptativ, pentru că în cazul unui pericol ne mobilizăm să luăm anumite măsuri pentru a ne proteja. Totuși, frica este normală până la un anumit punct.
Dacă frica apare atunci când subiectul se simte rău sau se comportă ca și în cazul unui pericol major, deși situația în care se află prezintă un pericol minimal sau aproape inexistent, în mod sigur avem de-a face cu o fobie. Cei în cauză își dau seama de faptul că frica lor este nejustificată sau chiar ridicolă, luptă împotriva ei, dar nu o pot reprima.
Persoanele cu agorafobie pot prezenta o parte sau toate simptomele de mai jos: tremurături, puls rapid, transpirații, dureri toracice, dificultăți de respirație, senzație de sufocare, greață, amețeli, senzația de pierdere a controlului, teama că vor leșina, teama că vor muri. Rareori se întâmplă ca o persoană să prezinte toate simptomele în același timp. Totuși dacă experimentează o parte din aceste simptome simultan, probabil prezintă un atac de panică.
În cazurile extreme, simptomele îl pot face pe pacient să fugă din locul în care se găsește într-un loc în care se simte în siguranță. Acest lucru poate determina pe viitor evitarea situațiilor, conjuncturilor care ar putea declanșa simptomele prezentate mai sus.
Uneori, pacienții cu agorafobie prezintă anxietate și disconfort psihic când pleacă de acasă sau când se găsesc într-un loc public, dar, totuși nu dezvoltă un atac de panică. Unii dintre agorafobici pot prezenta semne minime de anxietate, întrucât, în timp, pot învăța să evite situațiile care le activează fobia. Agorafobia este de asemeni legată de alte tulburări cum ar fi depresia și tulburarea obsesiv compulsivă. În cazuri extreme, persoanele cu agorafobie pot deveni incapabile să părăsească locuința dacă nu sunt însoțite de persoane de încredere.
Cu toate că cei care suferă de agorafobie își pierd uneori controlul, foarte rar se întâmplă să leșine sau să se sufoce. Este foarte important de menționat că, în afara situației respective, aceste persoane se comportă absolut normal.
Cauzele posibile care ar putea activa în mod profund aceste manifestări diferă de la o persoană la alta. Situația clasică este aceea când un eveniment neplăcut survine într-o situație specifică. Astfel, se creează un răspuns condiționat care va produce, chiar și atunci când stimulul lipsește, o reacție fobică.
Din fericire, persoanele care suferă de agorafobie se pot vindeca într-un interval de timp relativ scurt, terapiile ce prezintă aplicabilitate, dovedindu-se în cele mai multe cazuri eficiente.
O modalitate complementară de tratament presupune administrarea unor suplimente naturiste, cu efect antidepresiv, pentru diminuarea stărilor anxioase.
Persoanele trebuie să devină conștiente că această frică este una dobândită prin învățare. Ele trebuie să se familiarizeze cu ea prin intermediul unor ședințe terapeutice ce pot implica regresii în perioadele din trecut când această frică s-a instalat, de cele mai multe ori, prin intermediul unor episoade cu caracter traumatic.
De asemeni, este necesar ca pacientul să învețe modul cum funcționează această frică, ce reacții fiziologice produce.
Sfatul terapeuților pentru persoanele care suferă de această tulburare este acela de a nu încerca să se trateze singure. Fără tratament terapeutic de specialitate, agorafobia poate dura mai mulți ani și se agravează în timp.
Psih. Mihai MOISOIU
psiholog – psihologie clinică
terapeut – terapii alternative
tel: 0753937223
e-mail: training.reality@gmail.com
