– Peste 10.000 de credincioși din toată țara au venit în pelerinaj la Moaștele făcătoare de minuni ale Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava
– După ore în șir în care au așteptat să atingă racla de argint aurit cu rămășițele pământești ale martirului atât de venerat, pelerinii au participat sâmbătă la Sfânta Liturghie în curtea mănăstirii
– Slujba arhierească a fost oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și PS Ioachim Băcăuanul, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, împreună cu un sobor de peste 40 de preoți
– Printre pelerini s-a numărat și fostul șef al statului, Emil Constantinescu
Pelerinaj în Cetatea de Scaun a Sucevei. Catedrala și reședința mitropolitană a Moldovei timp de peste 150 de ani, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, așezământ religios și istoric din fosta capitală a Țării Moldovei, a primit sâmbătă, de Sânziene, peste 10.000 de credincioși veniți de pretutindeni pentru a spune o rugăciune, pentru a vărsa o lacrimă de pocăință, sau pentru a atinge Sfintele Moaște ale „apărătorului celest al Moldovei”, Sfântul Ioan cel Nou. Vremea frumoasă, chiar caniculară și sufocantă la un moment dat, le-a permis miilor de pelerini să stea ore în șir la rând pentru a se ruga și a atinge „inima iradiantă și pură a orașului” – racla de argint aurit (realizată cu mare măiestrie de meșterii locali în vremea lui Alexandru cel Bun, considerată capodopera argintăriei din Moldova și totodată din țările române în secolul al XV-lea) cu rămășițele pământești ale martirului atât de venerat. Sfintele Moaște au fost scose din lăcașul de închinăciune și așezate în baldachinul din curtea mănăstirii încă de vineri dimineață.
Miile de credincioși au luat parte mai întâi la slujba arhierească, oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și PS Ioachim Băcăuanul, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, împreună cu un sobor de peste 40 de preoți, după care racla a fost scoasă din baldachin și purtată pe brațe de mai mulți preoți prin municipiu, conform tradiției. Momentul scoaterii raclei din baldachin a fost unul perturbat de „nebunia” care i-a cuprins pe pelerini. Oameni s-au îngrămădit la ieșirea din mănăstire, și-au spus vorbe grele, și-au dat coate, au țipat de parcă era sfârșitul lumii. Odată ieșiți de pe poarta mănăstirii, cu toții răsuflau ușurați, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Disciplina și bunul simț lasă însă de dorit la unii pelerini, care înțeleg că sunt singurii îndreptățiți să stea în față, să atingă „cele sfinte”, în defavoarea celor neputincioși, în scaune cu rotile sau cu o sănătate șubredă.
– Sărbătoare Sânzienelor – „un hotar al mijlocului de an”
O singură dată pe an, cel mai de preț odor al mănăstirii sucevene – Sfintele Moaște – , este scos din mănăstire și dus în procesiune prin municipiu, iar pelerinii se bucură de acest prilej pentru fi cât mai aproape de „cele sfinte”. Procesiunea a început din curtea mănăstirii și a continuat prin municipiu, oprindu-se la mai multe biserici, unde alte zeci de credincioși împreună cu preoții slujitori întâmpinau Sfintele Moaște, și se alăturau mulțimii pentru a parcurge drumul mai departe. Asemeni unui „drum al Golgotei”, în fiecare an această procesiune, datorită încărcăturii harice a locului, prin prezența Moaștelor Sf. Ioan cel Nou, a încărcăturii istorice a locului – prin prezența salbei de mănăstiri care presară „provincia Bucovina”, cum a numit-o ÎPS Teodosie, adună zeci de mii de credincioși care vin cu mari eforturi din toată țara.
În acest an, preoții care au dus în procesiune racla cu moaștele Sfântului au spus că aceasta a fost foarte grea. „Pentru că suntem noi foarte păcătoși”, ne-a explicat un pelerin, în timp ce altul a prevestit vremuri grele, cu multe cumpene. Cert este că au fost și ani în care racla a fost foarte ușoară.
Aducerea Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava – sărbătoare populară în Bucovina, este considerată de ÎPS Pimen „un hotar al mijlocului de an”. Preasfinția Sa a dat citire, la sfârșitul Sfintei Liturghii, mesajului Preafericitului Teoctist, care, „din binecuvântate pricini”, nu s-a aflat la Suceava, dar a dorit să transmită un mesaj de pace și pocăință miilor de pelerini aflați pe meleaguri bucovinene.
Chiar dacă an de an momentul religios este tulburat de negustorii care se așează la intrarea în mănăstire și te împiedică la tot pasul, fie că vând baloane, suveniruri, vată pe zahăr sau diferite acareturi care nu țin de credință, totuși dorința oamenilor de a fi la un loc, într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, s-a împlinit și în acest an. Pelerinii au primit sărmăluțe și apă, pachetele fiind împărțite chiar de primarul Ion lungu și soția acestuia pe tot parcursul celor două zile de pelerinaj. Jandarmii au asigurat ordinea în incinta mănăstirii, dar și în afara acesteia, „lupta” grea fiind dusă între oamenii legii și cerșetorii care s-au infiltrat printre pelerini și au deranjat ceremonialul.
Fostul președinte Constantinescu, prezent la slujba de Sânziene
La slujba arhierească oficiată sâmbătă în curtea mănăstirii sucevene au participat și oameni politici… de toate „culorile”. Deși nu i-am descoperit printre pelerini, politicienii având un loc „rezervat” la intrarea în reședința arhiepiscopală, aceștia „au luat seama” la cuvintele din Evanghelie și la învățăturile transmise mulțimii de înaltele fețe bisericești. Fostul președinte al României, Emil Constantinescu, aflat la Suceava pentru o întâlnire cu studenții suceveni, nu a ratat ocazia de a se amesteca printre pelerinii aflați în curtea mănăstirii. Și ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, a fost prezent la slujba de sâmbătă, el închinându-se și la racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou. De la slujbă nu au lipsit primarul Sucevei, Ion Lungu, președintele Consiliului Județean, Gavril Mârza, dar și avocatul oficial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților în problema retrocedării pădurilor care au aparținut fondului bisericesc, Vasile Lupu.
Aducerea Sfintelor Moaște la Suceava
În anul 1402, Moaștele au fost aduse la Suceava de Alexandru cel Bun și soția sa Ana, care era bolnavă, dar a fost vindecată în chip miraculos de acestea, fiind depuse în biserica Mirăuți, sediul Mitropoliei Moldovei până la înălțarea bisericii Sfântul Gheorghe. Abia în 1589, în timpul domniei lui Petru Șchiopul, relicvele Sfântului Ioan cel Nou au fost mutate în mănăstirea suceveană. Până în ajunul celui de-al doilea război mondial, numeroși credincioși poloni din zona Zolkiev și din toată Galiția, atât ortodocși cât și catolici, obișnuiau să vină în pelerinaj la sfintele moaște de la Suceava și la izvorul său cu apă binecuvântată, o mărturie clară despre tradiția venerării lor de către credincioșii din țara vecină, în urma minunilor și vindecărilor spectaculoase înfăptuite de apărătorul celest al Moldovei.
