Conflictul ăsta iscat cu marele nostru „Prieten” de la Răsărit se duce deocamdată la nivel de altercație. Mă înjuri tu și-mi tulburi somnul, te înjur și eu, la rândul meu, chiar dacă nu am anvergura necesară pentru a-ți tulbura somnul. Mă ameninți cu tancurile și avioanele tale bengoase, îți răspund arătându-ți albumul de fotografii de grup cu colegii mei de la NATO, mult mai musculoși ca mine. Mai dificil va fi când se va trece de la faza orală la cea imediat următoare: aplicarea corecțiilor fizice.
Dar chiar dacă acest conflict se va rezuma la nivelul de luare reciprocă în clonț, ocazia este minunată pentru ca serviciile secrete românești să arate că nu le întreținem de pomană. Adică să demaște câțiva agenți cu sânge moscovit și să-i expedieze frumușel locului de care aparțin.
Există în spațiul carpato-dunărean mulți astfel de agenți: bărbați, dar și dame. Români de naționalitate, care activează în domeniile cele mai vizibile ale țării noastre. În partidele politice, în rândul ziariștilor, al cadrelor universitare, al clerului, dar și în literatură și arte. Fiecare dintre cei în cauză e un fel de mic lider de opinie, în sectorul lui de activitate. Unii au lucrat activ, alții au așteptat pentru a intra în scenă momente gingașe, ca explorarea și exploatarea gazelor de șist, care ar periclita supremația colosului energetic rus.
De pildă așa zisa mișcare revoluționară de la Iași, care pe 14 decembrie 1989 s-a jucat de-a protestul împotriva lui Ceaușescu, a fost un spectacol de teatru regizat de absolvenți ai universității de artă dramatică al cărui rector are grade caghebiste uriașe.
Spre lauda lui, bărzăunele Ponta a punctat zile trecute în privința gazelor de șist, atât de agitate de agenții ruși infiltrați în politică, ecologie, presă și biserică: ”Mai bine cu Chevron, decât cu Gazprom.”
Bravo celui de la care a plagiat asta, că sigur nu e mintea lui Ponta!
Acest text este un pamflet și trebuie tratat ca atare.