România a câștigat primul proces de infringement intentat de Comisia Europeană, dar procesele la Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie evitate prin transpunerea și implementarea directivelor comunitare, a declarat Alice Arșinel, agentul desemnat de Guvern în cauza câștigată de statul român.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a declarat, joi, inadmisibilă acțiunea Comisiei Europene (CE), formulată împotriva României, în constatarea neîndeplinirii obligațiilor privind conservarea păsărilor sălbatice.
„Este pentru prima dată când am fost dați în judecată de Comisia Europeană și am ajuns în fața CJUE pe o întreagă procedură”, a declarat, vineri, agenției MEDIAFAX, Alice Arșinel, desemnată, la sfârșitul anului trecut, de premierul Boc pentru a reprezenta România în procesul de infringement.
Reprezentantul României a arătat că, înainte ca un stat membru să ajungă în fața CJUE, în orice procedură de infringement există o etapă pre-contencioasă, în care se poate evita procesul prin transpunerea integrală sau rezolvarea problemelor de implementare a directivelor.
„Este important să se ia toate măsurile de transpunere și implementare, astfel încât să nu se ajungă la CJUE. Niciun stat nu dorește să ajungă la Curte, pentru că șansele nu sunt garantate că vei câștiga în nicio procedură contencioasă, de aceea procedura necontencioasă e o șansă de a revolva posibile probleme. Obligațiile care decurg din Tratatul UE, privind transpunerea legislației și conformarea acesteia, trebuie respectate pentru a nu se ajunge la faza procesuală, deoarece pot exista sancțiuni pecuniare importante”, a afirmat Alice Arșinel.
Comisia Europeană a reclamat statul român pentru că nu a desemnat suficiente teritorii, ca număr și suprafață, drept arii de protecție specială (APS), care ar fi fost de natură să asigure protecția corespunzătoare a unor specii de păsări sălbatice, dar și a unor specii de păsări migratoare.
În apărare, România a ridicat excepția de inadmisibilitate a acțiunii declanșate, pentru că, prin scrisoarea de punere în întârziere, CE a invocat necomunicarea listei APS, dar în avizul motivat al acțiunii a reproșat desemnarea insuficientă a APS, ca număr și suprafață.
CJUE a fost de acord cu motivele invocate în apărare de statul român și a reținut totodată că, în mai puțin de două luni de la primirea scrisorii de punere în întârziere, respectiv la 21 decembrie 2007, România a transmis Comisiei lista națională de APS, pe care le clasificase între timp.
CJUE a reținut totodată că nu s-a dat statului român posibilitatea de a-și prezenta observațiile asupra acestui aspect, întrucât CE a emis un aviz motivat la 23 septembrie 2008, considerând că statul român nu a clasificat suficiente APS, ca număr și suprafață.
