Confederațiile sindicale și patronale resping propunerea Ministerului Munci de modificare a Codului muncii, afirmând că noile prevederi au fost făcute la presiunea Camerei de Comerț Româno – Americane și a Consiliului Investitorilor Străini, fără consultarea partenerilor sociali.
Vicepreședintele Alianței Confederațiilor Patronale din România, Dan Matei Agathon, a declarat, vineri, după discuțiile de la Ministerul Muncii, că nicio confederație patronală și nicio confederație sindicală nu doresc modificarea Codului Muncii și nu sunt de acord „cu niciun cod de dialog social”, pentru că asta ar însemna modificarea Codului muncii.
Potrivit lui Agathon, confederațiile sindicale și patronale se vor întâlni la CES, luni, de la ora 12.00 pentru a stabili un program privind elaborarea împreună a șase legi fundamentale (Legea sindicatelor, Legea patronatelor, Legea contractului colectiv de muncă, Legea CES, Legea conflictelor de muncă și Legea negocierii contractelor coletive de muncă).
„Vom face un grafic și ne vom întâlni la nivel de experți și apoi la nivel de conducere de confederații sindicale și patronale și vom da Guvernului propunerile noastre”, a declarat Agathon.
El a precizat că nici măcar patronatele nu pot fi de acord cu anumite prevederi din proiectul Ministerului Muncii privind Codul muncii și a afirmat că acestea au fost făcute la presiunea Camerei de Comerț Româno – Americane și a Consiliului Investitorilor Străini.
„După ce vom stabili cele șase legi am putea discuta și de o modificare a Codului muncii. Nu am discutat și nu vom discuta altă modificare făcută de altcineva în afară de sindicate și patronate”, a declarat Agathon, precizând la actualul Cod al muncii s-a negociat tip de doi ani de zile.
Vicepreședintele Alianței Confederației Patronale din România a afirmat că cele două entități despre care afirmă că au făcut presiune pentru modificarea Codului Muncii nu sunt organizate patronal și, prin urmare, nu ar fi avut dreptul să facă astfel de propuneri.
Potrivit proiectului de modificare a Codului Muncii, obținut de MEDIAFAX, perioada pentru care poate fi încheiat un contract individual de muncă pe durată determinată va crește de la cel mult doi ani la trei ani, iar un astfel de contract va putea fi prelungit și după expirarea termenului, „pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări”.
Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepție, durata timpului de muncă, ce include și orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână, se mai arată în proiect. Actualul Cod al Muncii stabilește o perioadă de referință de trei luni luată în calcul pentru depășirea duratei maxime a timpului de muncă.
Documentul mai prevede că munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia, nu în 30 de zile, cum stabilește legislația în vigoare.
Perioada de probă în care sunt verificate aptitudinile salariatului va fi extinsă, iar contractul de muncă poate înceta fără preaviz pe durata sau la sfârșitul acestei perioade, angajatorul având dreptul să încadreze succesiv mai mult de trei persoane pentru același post în intervalul de probă, se mai arată în proiectul obținut de MEDIAFAX.
Termenul de preaviz impus angajatului care demisionează va fi extins de la maximum 15 zile la cel puțin 20 zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție, și de la 30 la 45 zile pentru salariații cu funcții de conducere.
Proiectul de act normativ prevede că în cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt, față de 15 zile prevăzute în legislația actuală.
Proiectul de modificare a Codului muncii trimis de Ministerul Muncii sindicatelor și patronatelor reprezintă primele propuneri transmise de investitorii din țară, fiind consultați și profesori universitari asupra unor articole, a declarat, luni ministrul Ioan Botiș.
