După 20 de ani de la executarea fostului dictator comunist, primită cu strigăte de bucurie, Nicolae Ceaușescu are, în continuare, câțiva susținători, însă majoritatea românilor au întors pagina acestei epoci, comentează AFP.
„În mod indiscutabil, Nicolae Ceaușescu a marcat decisiv istoria României. Însă, această influență, foarte puternică imediat după 1989, s-a estompat în ultimii ani”, a declarat Ioan Stanomir, președintele Institutului de Investigație a Crimelor Comunismului și pentru Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Vestea exhumării, miercuri dimineața, a lui Nicolae Ceaușescu și a soției acestuia, Elena, la adăpost de privirile curioșilor și presei, a atras aproximativ 20 de persoane la cimitirul militar Ghencea, majoritatea pensionari, care au depus fotografii ale „conducătorului” la mormântul acestuia.
Din 1990 și până în prezent, câteva zeci de nostalgici, adesea aceleași persoane, se adună în jurul mormântului lui Ceușescu la 26 ianuarie, pentru a marca ziua sa de naștere, sau de Crăciun, ziua în care a fost executat prin împușcare, alături de soția sa, Elena, în 1989.
„Astăzi, Ceaușescu este un personaj marginal în preferințele românilor”, în pofida faptului că există, în continuare, un anumit număr de nostalgici, a subliniat Stanomir.
Este vorba, în primul rând, despre cei animați de „valori antidemocratice”, cum ar fi foști ofițeri de Securitate, fosta poliție politică, sau de privilegiații regimului comunist, dar și de „categorii afectate de restructurările economice”, a declarat acesta.
O pensionară, Ana Ruse, în vârstă de 76 de ani, care răsfoia o revistă satirică, într-un parc bucureștean, a apreciat că exhumarea soților Ceaușescu, după 20 de ani, este o „aberație”.
Ea declară că își amintește că a „resimțit o imensă bucurie” privind execuția fostului dictator, difuzată de posturi de televiziune.
„În 1989, speram ca lucrurile să se schimbe în mai bine. Eram fericiți, eliberați, după ce trăiserăm închiși aici”, a mărturisit ea.
Dar, în prezent, „aproape că avem impresia că am trăit mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Aveam, toți, locuri de muncă, ne creșteam copiii cum puteam”, a adăugat aceasta.
„Este păcat că au fost executați în acel fel. Ceaușescu a făcut și lucruri bune”, a dat asigurări un pensionar, în vârstă de 81 de ani, care a dorit să rămână anonim.
Potrivit unor analiști, dureroasa tranziție către o economie de piață, antrenând șomajul și insecuritatea, le-a creat unora sentimentul că ar fi trăit vremuri mai bune sub regimul comunist, uitând de lipsuri, teroare și restricțiile de tot felul la care erau supuși, atunci.
Stanomir apreciază că românii au fost „victimele unei mistificări, crezând că executarea lui Ceaușescu le va rezolva toate problemele”.
„Dar, Nicolae Ceaușescu nu a comis, singur, toate crimele și abuzurile. Era un (adevărat) sistem, iar noi trebuie să condamnăm întregul sistem”, a subliniat el.
Pentru că nu au suferit privațiuni de ordin economic și pentru că sunt beneficiari ai valorilor democrației, ca libertatea de exprimare și de a călători liber sau de astudia în străinătate, tinerii nu sunt deloc emoționați când aud vorbindu-se despre Ceaușescu.
„În rândul persoanelor pe care cunosc, acest subiect nu prea mai interesează multă lume, mai ales în contextul acestei crize economice. Presa este, mai degrabă, cea care se agită”, a declarat Rozalia Mateescu, o învățătoare în vârstă de 27 de ani.
