NATO, alianță militară occidentală înființată în perioada Războiului Rece pentru a contracara amenințarea sovietică, continuă să se extindă prin aderarea probabilă a Croației și Albaniei, după aproape 20 de ani de la căderea comunismului în Europa, relatează AFP.
Liderii celor 26 de state membre ale Alianței, reuniți la București, se pregătesc să lanseze joi cel de-al șaselea val de extindere din istoria NATO, prin invitarea Croației și Albaniei să se alăture organizației militare.
Cele două țări vor ridica, în decurs de un an, la 28 numărul statelor membre ale Alianței.
Mult mai îndepărtate de acest obiectiv, Ucraina și Georgia au cerut să se alăture Planului de Acțiune pentru Aderare (MAP). MAP pregătește traseul spre integrare a statelor candidate, dar nu oferă nici o garanție sau o dată precisă a aderării efective.
În timp ce precedentele valuri de extindere au făcut obiectul unui consens în rândul statelor membre, cererile Ucrainei și Georgiei sunt departe a întruni o poziție unanimă, în pofida presiunilor exercitate de președintele american George W. Bush.
Franța și Germania apreciază această decizie ca fiind prematură din cauza instabilității politice și democratice din cele două țări. Parisul și Berlinul au subliniat, de asemenea, că este inoportun ca Rusia să fie din nou iritată, Moscova opunându-se vehement extinderii NATO spre est.
MAP este un proces lansat în 1999 cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a alianței cu scopul de a ajuta statele aspirante la integrare să se pregătească și să demonstreze capacitatea lor de a-și îndeplini angajamentele.
Statele care se alătură MAP trebuie să demonstreze că au un sistem politic democratic fondat pe economia de piață”, că respectă minoritățile și că au încercat să rezolve problemele cu țările vecine.
MAP nu stabiliește o dată anume la care acest proces de aderare se poate încheia, astfel încât un stat candidat poate rămâne teoretic membru al acestui plan pe termen nelimitat.
NATO a fost înființată de 12 state în 1949. Privată de rolul său central după încheierea Războiului Rece, alianța a reușit să integreze fostele state comuniste dornice să își asigure securitatea și să adere rapid la structurile occidentale.
NATO s-a extins ultima dată în 2004, când a integrat un număr record de șapte noi state, toate țări din estul și centrul Europei: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia.
Procesul de extindere este reglementat de articolul zece al Tratatului de la Washington care stipulează că Alianța este deschisă oricărei democrații europene care dorește și care îndeplinește criteriile impuse.
Albania, Croația și Macedonia au îndeplinit fiecare criteriile de natură tehnică, potrivit oficialilor NATO, dar candidatura Macedoniei face în continuare obiectul unei dispute politice.
Macedonia are aceeași denumire cu o provincie din nordul Greciei. Membru al NATO începând cu 1952, Grecia a decis să respingă prin veto invitația de aderare adresată Macedoniei în cazul în care cele două stat vecine nu ajung la un acord privind denumirea oficială a fostei republici iugoslave.
După ce primesc invitația oficială, Croația și Albania trebuie să aștepte circa un an înainte de a deveni membri cu drepturi depline. Zagrebul și Tirana trebuie să ratifice Tratatul de la Washington, urmând ca decizia de aderare a celor două state balcanice să fie, de asemenea, ratificată de fiecare din cele 26 de țări membre NATO.
