Afacerea „Garajul”

– Sub pretextul construirii de garaje, numeroși oportuniști câștigă sume fabuloase din amenajarea unor spații care au cu totul altă destinație, de la magazine de desfacere a produselor, restaurante, fast-food, ateliere de reparații, depozite angro, până la ansambluri rezidențiale
– Așa au apărut garaje cu subsol și mansardă, amenajate ca vile de vacanță
– Pe lângă ușurința cu care se obțin autorizațiile de construire a garajelor, care au statut de construcție provizorie, costurile sunt destul de mici, de 1500 – 2000 de euro
– În schimb, profitul este foarte mare, prețul de vânzare a unui garaj pornind de la 7000 de euro, mergând până la 22.000 de euro în cazul celor transformate în locuințe
Suceava e pe cale de a se transforma într-un oraș al garajelor. Le găsești la tot pasul, în toate cartierele, lângă toate blocurile, chiar și în spatele Primăriei Suceava. Sunt zone care au fost transformate în cartiere de garaje, un fel de ghetouri cu construcții de tot felul, cu etaj, cu mansardă, cu terase, cu coșuri de fum ori chiar și cu instalații de iluminat cu senzori. Garajele au devenit afacerea ideală. Cu doar 1500 – 2000 de euro construiești un spațiu pe care îl poți folosi la ce vrei tu. Sub pretextul construirii de garaje, numeroși oportuniști câștigă sume frumușele din amenajarea unor spații care au cu totul altă destinație. Doar o parte a garajelor construite și-au mai păstrat destinația inițială. Multe au fost transformate în spații comerciale, în special ateliere de reparații, depozite de materiale, spații de desfacere a diverse mărfuri, de la rechizite până la băuturi alcoolice și produse alimentare.
Alții au transformat garajele în locuințe. Le-au mansardat, le-au amenajat ca apartamente și le-au vândut chiar și cu 22.000 de euro, cum a făcut un consilier local din Șcheia, în spatele Pieței Mari din municipiul Suceava.
Chiar și fără a le transforma în locuințe, profitul care se obține din vânzarea garajelor e destul de bun. Ziarele sunt pline de anunțuri de vânzare a garajelor, prețurile mergând de la 7.000 de euro, la 10.000 de euro, în funcție de zonă și de dotările fiecăruia.
Ceea ce trebuia să fie o măsură de a asigura populației locuri de parcare și protejare a autovehiculelor personale a devenit o măsură de îmbogățire a celor cu pile și cu mult tupeu, care nu s-au sfiit să facă din garaj vilă sau centru comercial.
În vreme ce în Suceava nu se mai găsesc locuri pentru construirea unor blocuri de locuințe, cele mai bune zone sunt ocupate cu sute de garaje, din care multe ilegale, de care nimeni din administrația locală nu se atinge în nici un chip, de ani și ani de zile, pentru a nu deranja orgoliile alegătorilor.
– Suceava concurează cu București la numărul de garaje
Oficial, în statisticile Primăriei Suceava, în municipiu sunt 1.738 de garaje construite pe domeniul public, din care mai puțin de 50 figurează ca fiind folosite cu altă destinație decât cea de adăpostire a autovehiculelor personale.
Neoficial, sunt multe voci care estimează că numărul total al garajelor ridicate pe teritoriul municipiului Suceava este de aproximativ 3.000, multe dintre acestea fiind construite ilegal.
Interesant e faptul că la Serviciul Constatare Taxe Domeniul Public din cadrul Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale București, la sfârșitul anului 2005 erau inventariate 2.620 de garaje amplasate pe domeniul public. Și asta în condițiile în care populația Bucureștiului a depășit deja 2 milioane de locuitori, iar cea a Sucevei este de aproximativ 115.000 de locuitori, adică de 17 ori mai puțin numeroasă.
Dacă luăm în considerare că în municipiul Suceava sunt aproximativ 33.000 de apartamente, iar printre blocuri și în zonele din imediata lor apropiere s-au construit aproape 3.000 de garaje, reiese că aproximativ una din zece familii are propriul garaj, pentru că cei care stau la casă de obicei au unde să-și adăpostească autovehiculele.
– Ghetoul de garaje din spatele Primăriei Suceava
Fără aprobarea Primăriei, multora dintre garajele existente li s-a dat o cu totul altă utilizare decât cea prevăzute de lege, fiind transformate în spații comerciale (magazin, restaurant, fast-food, atelier de reparații, depozit de materiale, vopsitorii, ateliere în care se fac cruci de marmură, coroane mortuare și coșciuge, etc.). E de ajuns să faci un tur prin oraș, prin zonele intens „populate” cu zeci și sute de garaje, pentru a vedea ce activitate intensă se desfășoară acolo. Unora puțin le pasă că spațiile în care își desfășoară activitatea nu au fost autorizate, în vreme ce alții se ascund ca potârnichile imediat ce li e pare că cineva se uită mai insistent înspre “garajul” lor.
Chiar în spatele Primăriei Suceava, la doar câțiva zeci de metri distanță, înspre dealul Tătărași, începe un lanț de garaje care se întinde pe kilometri întregi.
Aproape jumătate dintre ele sunt transformate în ateliere de reparații, unde se lucrează de zor. Altele au fost transformate de bazariști în depozite de marfă, burdușite cu fel de fel de materiale aduse de peste hotare și dosite în grabă, pentru a fi ferite de ochii curioșilor.
Deși zona respectivă poate fi considerată una centrală, potrivită pentru amenajarea unui cartier de locuințe, peste tot unde te uiți vezi sute de garaje, lipite între ele, un veritabil ghetou în care se desfășoară activități mai mult sau mai puțin legale.
Unii au profitat de existența garajului pentru a-l transforma în crescătorie de animale, în special de porci și păsări, iar alții, tot acolo, au făcut din această construcție provizorie o veritabilă fabrică în care se produc fel de fel de piese pentru mașini.
– Centru comercial făcut din garaje
Aceeași situație se poate întâlni în toate cartierele orașului în care orice loc liber “ochit” de oportuniști a devenit numai bun pentru ridicarea cît mai multor garaje.
În jurul Grupului Școlar Samuil Isopescu sunt ridicate zeci de garaje, la fel ca și în preajma Școlii Generale nr. 1, unde garajele au fost împrejmuite și cu plasă de sârmă, au mansarde cu acoperiș din materiale costisitoare și ocupă o zonă mare, în care încăpea cu ușurință încă un bloc sau cel puțin putea fi amenajată o sală de sport pentru elevi.
În Areni, în apropierea Pieței mici, un garaj a fost transformat într-o mică vilă, cu mansardă, balcon și cu instalație modernă de iluminat (cu senzori), despre care cei de la garajele învecinate spun că ar fi al unei persoane ce lucrează în Primărie.
Pe strada Ștefan Ștefureac, chiar de lângă sediul Direcției de Asistență Socială, adică în apropierea Pieței Mari, începe un lung șir de garaje, din care multe sunt folosite ca spații de producție și comercializare. Ceea ce trebuiau să fie două sau trei garaje lipite între ele s-a transformat între timp într-un spațiu comercial imens, ridicat pe două nivele, cu spații de depozitare și desfacere a produselor la parter și birouri la etaj.
Situația nu diferă prea mult nici în Burdujeni, unde garajele din preajma Pieței au mai mult destinație comercială. Unul e vopsitorie pentru piele, altul – bar cu terasă, alături – un atelier de cizmărie. Lista e lungă, garajele de aici fiind căutate pentru că sunt plasate în zone cu vad comercial.
Cartier de garaje în George Enescu
Una dintre cele mai impresionante zone, prin numărul extrem de mare de garaje care ocupă o suprafață cât a unui cartier, având deja create drumuri și alei proprii, cu o mică industrie în plină desfășurare și stabilimente de distracție, e la marginea cartierului George Enescu, în spatele stadionului LPS și în jurul cartodromului.
Numărul de garaje cu mansarde e uimitor de mare, poți zice că sunt o mulțime de vile apărute printre chichinețele ridicate fără nici o regulă arhitecturală, pestrițe la colorit și ca materiale folosite.
Garajele – vilă ale consilierului local
Cel mai reprezentativ caz al modului în care se fac afacerile cu garaje e cel al consilierului local din Șcheia Sorin Gavril Semeniuc, care, după ce a obținut autorizație pentru construirea mai multor garaje într-o zonă cu risc, în spatele Pieței Mari, le-a transformat în ansamblu de locuințe, pe care le-a vândut apoi cu aproximativ 22.000 de euro fiecare.
Fiind o zonă cu risc de alunecări de teren, pe versantul de N-E, autorizațiile pentru casă s-ar fi obținut mult mai greu, în urma unor studii geodezice și a întocmirii unui proiect de stabilizare a terenului, în vreme ce pentru un garaj actele se obțin mult mai ușor, fiind vorba de o construcție temporară, autorizată de obicei pentru numai 10 ani.
Aceeași șmecherie este făcută de o mulțime de alți oportuniști, care știu că regulile de eliberare a autorizațiilor pentru garaje sunt mult mai permisive decât cele pentru construirea de locuințe ori de spații comerciale.
În cele mai multe cazuri în care se dorește transformarea ulterioară a garajului în locuință, solicitanții cer autorizație pentru garaj cu mansardă, considerate de primarul Ion Lungu un fel de „struțo – cămile” care nu mai trebuie permise, numeroase astfel de cereri recente fiind respinse.