– Pe rafturile a trei magazine din județ, din care două în municipiul Suceava, se găsesc mare parte din aceste bunuri, la prețuri mult sub cele de pe piață
– Baxuri întregi de cafea, dulciuri sau băuturi alcoolice, haine de blană, rochii de mireasă, tot soiul de articole de îmbrăcăminte, cosmetice, aparatură electronică și multe alte bunuri sunt livrate periodic de Finanțele sucevene acestor magazine
– În aceste societăți găsești aproape orice fel de marfă
– Unul dintre magazine este vizavi de „Metro” și nu duce lipsă de clienți, atrași mai ales de varietatea produselor, dar și de prețul de chilipir al acestora
– Anul trecut, din această afacere, Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava a scos nu mai puțin de 2,621 miliarde de lei
V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu bunurile confiscate de organele de control ale statului? Pe mâinile cui ajung și cine câștigă de pe urma lor? Deseori apar în presă materiale în care sunt prezentate confiscări impresionante, de la baxuri întregi de cafea, dulciuri sau băuturi alcoolice, haine de blană, rochii de mireasă, tot soiul de articole de îmbrăcăminte, cosmetice, aparatură electronică, la pânze circulare, discuri abrazive sau mașini de tocat carne ș.a.. Multă lume, însă, nu știe ce se întâmplă în final cu toate aceste bunuri, unde ajung ele, pe mâinile cui.
Potrivit ordonanței 128/1998 și hotărârii de guvern 514/1999, bunurile confiscate care au intrat în proprietatea privată a statului se valorifică de către Ministerul Finanțelor Publice prin organele sale teritoriale, în cazul județului nostru, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Suceava. Legea spune că DGFP Suceava poate vinde aceste bunuri prin magazine proprii, prin licitație publică sau în regim de consignație, această din urmă metodă fiind și cea mai folosită de către instituție. Dreptul de a valorifica bunurile confiscate în regim de consignație l-au câștigat, în acest an, trei societăți sucevene. Una în municipiul Fălticeni, SC En-gros Tranzit Impex SRL Fălticeni (situată în incinta complexului comercial „Mirabela”) și celelalte două în municipiul Suceava, SC Vemacons SRL (în George Enescu, zona Tosca, lângă „Bucuria Copiilor”) și SCM Unicom (vizavi de „Metro”). Pe rafturile acestor magazine, pe lângă produsele proprii, puteți găsi și bunurile confiscate de organele de control ale statului. Dacă primele două societăți sunt la început, participând la licitație pentru prima oară în acest an, Unicom-ul rulează de aproape trei ani astfel de produse (n.r.-a mai fost și Cometex-ul, cu un magazin în zona Consiliului Județean, dar societatea s-a desființat). De altfel, magazinul de vizavi de Metro are deja o clientelă formată, cumpărători care știu să treacă periodic pentru a verifica ce bunuri au mai fost aduse în magazin. Să cumperi confecții, produse alimentare, băuturi alcoolice, blănuri, încălțăminte, aparatură electronică sau chiar bunuri de uz casnic, la prețuri mult sub cele de pe piață, e o afacere. Și una din care toată lumea are de câștigat, cumpărătorii, pentru că iau produsele, de cele mai multe ori, la prețuri derizorii, societatea care oferă bunurile spre comercializare, pentru că-și reține comisionul adjudecat cu Finanțele (n.r.-19% în cazul celor trei societăți) și TVA-ul, și, nu în ultimul rând, statul, în bugetul căruia se varsă diferența de bani obținuți în urma valorificării produselor. Nu toate bunurile confiscate sunt noi, unele nici măcar nu mai au căutare pe piață, dar o bună parte dintre ele reprezintă o adevărată mină de aur pentru toți cei implicați în acest circuit.
– Prețuri mai mici ca la second-hand
Anul trecut, DGFP Suceava a realizat de pe urma valorificării bunurilor confiscate nu mai puțin de 2,621 miliarde de lei vechi. S-au vândut mare parte din bunurile confiscate. De exemplu, potrivit unei statistici a bunurilor confiscate de vameșii de la Siret, pe piața suceveană au ajuns, anul trecut, de la rochii de mireasă (preț: un milion de lei vechi bucata), pachete de cafea (un pachet de „Jacobs” de 250 de grame – 40000 de lei vechi, iar unul de „Fort Elite”, aceeași cantitate -20000 de lei vechi) la cosmetice, și toate la prețuri de chilipir. Un autoturism „Renault 21 GTX” la aproape 35 de milioane de lei vechi (bun doar pentru piesele de schimb, autoturismul neputând fi înmatriculat), 720 de bucăți de lumânări pentru tort la doar un milion de lei, căciuli nutrii bărbați-600 de mii de lei bucata, 420 de bucăți de spălătoare sârmă -1.470.000 lei, electropompe submersibile -400 de mii lei, termometre pentru cameră-1000 de lei, piele vulpe neagră-1.000.000 lei, 128 de bucăți de pânze circulare, 100 de discuri abrazive, 15 mașini de tocat carne și 20 de lanțuri pentru drujbă, toate la aproximativ 20 de milioane de lei, sunt doar câteva exemple din bunurile confiscate și prețurile la care au fost comercializate. Și dacă încă nu sunteți convinși de oportunitatea acestui business, ce spuneți despre confiscările de aparatură electronică (televizoare, combine muzicală, radiocasetofoane, DVD-playere, camere video etc.) sau de articole de îmbrăcăminte, de produse alimentare ori băuturile alcoolice?! Și tot la prețuri mai mici decât cele de pe piață. E drept că aceste mărfuri sunt mai rare, dar și atunci când apar, rafturile se golesc imediat.
– Cine și cum stabilește prețurile?
Prețurile sunt stabilite de o comisie mixtă din care fac parte reprezentantul DGFP, al Oficiului pentru Protecția Consumatorului, unul al instituției publice care deține bunurile și o persoană de la Oficiul Concurenței. În evaluarea bunurilor confiscate, toți aceștia iau în calcul prețul actual pentru produsele identice sau similare, din care deduc adaosul comercial, TVA-ul aferent și accizele. Membrii comisiei au în vedere și gradul de uzură fizică și morală al bunurilor respective, utilitatea lor pentru potențialii cumpărători, cantitatea (volumul), caracterul sezonier al bunurilor și termenul de valabilitate.
– „Am avut și televizoare, aparate video, receiver satelit, imprimante, fax-modem… am avut de toate. Foarte bine vindem și cafeaua, cosmeticele sau produsele alimentare”
Recent, am trecut pe la două dintre cele trei societăți care se ocupă cu vânzarea bunurilor confiscate. Primul, SC Vemacons SRL, situat pe Bulevardul George Enescu, nr.42. În cei câțiva metri pătrați ai magazinului, mai mult articole de îmbrăcăminte. „Sunt alte produse, cele confiscate sunt aici, sus”, ne spune Verona Sasu, administratorul societății, arătându-ne câteva produse electronice. „Noi vindem bunuri confiscate doar de-o lună și ceva și nu prea au fost confiscări. N-au avut ce să ne dea cei de la Finanțe. Am luat de la ei doar o sacoșă cu ce vedeți aici, pe raft”, adaugă femeia. Aparatură electronică. Un radio-casetofon auto, un video electronic și un DVD-player –„fără telecomandă”, precizează femeia – ultimele două, la 520 de mii de lei. „Nu sunt noi, dar la prețul ăsta. A, și un ceas de perete…. 36 de mii de lei”, continuă Verona Sasu. Femeia își pune, însă, speranțe în vameși, polițiști, inspectori de la Finanțe, comisari ai Gărzii Financiare și speră ca, în curând, să nu mai aibă loc pe rafturi de bunuri confiscate. La final, ne îndrumă spre magazinul „Unicom” din zona Nistru, pentru că „acolo au mult mai multe, că au preluat marfă de la fostul Cometex”. Ajungem și aici. Când intri în magazinul de vizavi de „Metro” pentru prima îți sare în ochi diversitatea de produse de aici. De la pensule, burghie, lacăte, baterii, la rochii de mireasă, de la felicitări la piese de bicicletă și adidași, și tot așa, de nu mai înțelegi unde ai nimerit. Aparate de tăiat gresia și faianța, radiocasetofoane, teluri de bucătărie, curele de ceas, întrerupătoare, papiote, căciuli, bigudiuri, clame de păr, fermoare, mănuși, ceasuri de perete, farfurii, spălătoare de sârmă, și multe altele, îngrămădite care cum pe rafturi și în vitrine. Undeva în stânga, tronează un solar pentru bronzat (model mai vechi, ce-i drept). Cât costă? „3.634.000 de lei… și nu trebuie schimbat decât ștecherul”, ne spune una dintre cele două gestionare din magazin, Nicoleta Agheniței. Am dat până și peste o narghilea cu un singur furtun, o lulea de tip oriental prevăzută cu țeavă lungă și flexibilă, al cărei capăt de jos este fixat într-un vas cu apă parfumată, prin care trece fumul înainte de a fi inspirat. Prețul ei, 181 de mii de lei. „Și poate fi folosită și ca obiect de decor”, ne îndrumă femeia. O întrebăm și despre celelalte prețuri, iar răspunsul nu întârzie să apară. Rochii de mireasă de la 400 de mii la aproximativ 1,5 milioane de lei (în funcție de model), cu tot cu flori și celelalte accesorii, adidașii -125 de mii perechea, radio-casetofoane la 260 de mii și tot așa. „Am avut și televizoare, aparate video, receiver satelit, imprimante, fax-modem… am avut de toate. Foarte bine vindem și cafeaua, cosmeticele sau produsele alimentare. Anul trecut, de exemplu, am avut conserve cu icre de Manciuria… s-au dat imediat”, adaugă și cealaltă gestionară, Gabriela Cocorean. Femeia ne mărturisește că sunt clienți care aproape zilnic trec pragul magazinului pentru a se interesa dacă a fost adusă marfă nouă.
– Reduceri de până 75%
În cazul bunurilor care nu au putut fi valorificate în termen de 30 de zile de la data punerii în vânzare, comisia de evaluare poate proceda la reducerea prețurilor stabilite inițial cu până la 30%. Dacă nici în acest caz nu se găsesc clienți, reducerile se fac succesiv, putând să ajungă și la 75% din prețul stabilit la prima evaluare. E loc de „aranjamente” aici?! Adică, anumite persoane să urmărească reducerea prețurilor, motivând că un anumit produs nu e vandabil?! Deși obligațiile persoanelor juridice sau fizice care primesc spre valorificare astfel de produse includ și expunerea permanentă a acestora și luarea de măsuri pentru vânzarea lor rapidă, legea nu prevede expres nici un fel de sancțiuni în caz contrar. Tot legea spune că bunurile confiscate care în intervalul a 180 de zile au devenit necomercializabile, precum și cele care nu au putut fi valorificate (care nu au fost transmise cu titlul gratuit sau nu au fost predate unităților de colectare și de valorificare a deșeurilor), se distrug sub supravegherea unei comisii special constituite.
Ce nu veți găsi niciodată în aceste magazine
Articolului 3 (aliniat 2) din OG 128/1998 specifică clar care sunt bunurile pe care nu le veți găsi niciodată în aceste magazine: medicamente și aparatură medicală, substanțe toxice, materiale radioactive, bunuri culturale din patrimoniu, timbre filatelice, hârtii de valoare, documente istorice, materiale de arhivă, care se pun de îndată la dispoziție organelor de specialitate ale statului care au competența de a gestiona astfel de bunuri, conform prevederilor legale; metale, pietre prețioase și semiprețioase, bijuterii din aceste materiale, mijloacele de plată în valută liber convertibilă care se depun la Banca Națională a României și mijloacele de plată în lei care se depun la trezoreriile statului sau la unitățile Băncii Comerciale Române – S.A., după caz, în contul bugetului de stat; arme de foc, muniții, materii explozive și diferite bunuri cu specific militar, care se predau imediat, cu titlu gratuit, inspectoratelor de poliție județene sau Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau, după caz, Ministerului Apărării Naționale.
