Deschiderea aeroportului din Salcea în anul 1962 a reprezentat fără doar și poate un eveniment extrem de important pentru județul Suceava. Deși era un aeroport mic, cu o aerogară din lemn și cu pista înierbată, cerințele de zbor de pe aeroportul din Salcea erau extrem de mari. Fiecare avion care pleca de la Suceava spre București era plin de pasageri, de multe ori pilotul fiind nevoit să ia călătorii pe scaune din lemn, care erau așezate între scaunele aeronavei.
Cerințele mari pentru zborurile din Suceava au făcut ca autoritățile din vremea respectivă să decidă modernizarea lui. Suceveni care au lucrat la aeroport încă de la deschiderea lui, în anul 1962, Petru Costeniuc (tehnician principal de aviație), Aspazia Jumolea (radio telegrafist), Florin Aurelian Chifan (radio telegrafist), povestesc că amenajarea unei noi piste betonate a însemnat practic „explozia” numărul de pasageri care foloseau aeroportul din Salcea.
Avioanele aterizează și în prezent pe pista construită în 1968
Printre cei cu care am discutat despre istoria aeroportului din Salcea se numără și „părintele pistei betonate”, așa cum l-a numit unul dintre colegii săi pe Dan Mavrodin. De profesie tehnician specialist în drumuri și poduri rutiere, Dan Mavrodin ne-a povestit că finanțarea pentru construcția unei piste noi pe aeroportul din Salcea a început în anul 1966, investiția fiind finalizată doi ani mai târziu, în 1968. Pista dată în folosință în acel an este folosită și în momentul de față, acesta fiind unul dintre motivele pentru care marile companii aeriene ocolesc încă aeroportul din Salcea. Revenind la anul 1968, atunci a fost momentul când s-a dat uitării și aerogara din lemn a aeroportului. Odată cu noua pistă betonată a fost dat în funcțiune și blocul tehnic, format din mai multe clădiri noi, aflate în imediata apropiere a actualei aerogări, și care erau folosite atât de personalul aeroportului, cât și de pasageri.
Dan Mavrodin ne-a povestit că pista dată în folosință în anul 1968 avea o lungime inițială de 1.430 de metri (cu aproape 400 de metri mai scurtă decât cea existentă în momentul de față) și o lățime de 30 de metri. Tot el spune că pista aeroportului din Salcea a fost construită în același timp cu cea a Aeroportului Otopeni.
Deși la început am fost destul de curios de ce nu povestește mai multe despre cum s-a construit pista Aeroportului Suceava, una dintre cele mai importante investiții de la acea vreme din județ, misterul a fost dezlegat imediat de către fostul tehnician de aviație Petru Costeniuc. El a fost cel care ne-a povestit că Dan Mavrodin, pe care îl consideră un adevărat specialist în drumuri, ar fi renunțat să finalizeze pista după ce autoritățile îl presau să semneze o serie de hârtii. „La sfârșit de lună se făcea bilanțul, iar dânsul era singurul autorizat să semneze hârtiile. Era specialist în drumuri și poduri rutiere. Fiecare dală trebuia să aibă buletin de analiză și o mostră de beton. Pentru dalele care nu aveau aceste documente el nu voia să semneze. Și îl presau. De asta a și plecat de la aeroport. Acum îmi dau seama că dacă s-ar fi făcut după tehnologia dumnealui, dacă se respecta tehnologia, pista era bună și acum. Asta e pistă din 1968. Ca dovadă că sunt dale care și acum sunt intacte, iar altele s-au reparat și de trei ori. Deci care e explicația, în afară de faptul că omul avea dreptate la vremea respectivă”, a spus Petru Costeniuc.
În anii ’80, aeroportul din Salcea a ajuns pe locul patru la nivel național ca număr de pasageri
Tot Petru Costeniuc ne-a spus că după betonarea pistei aeroportului numărul pasagerilor a crescut în mod considerabil, iar compania Tarom a trimis la Suceava aeronave din ce în ce mai mari, de la IL 14 (cu circa 20 de locuri) la AN 24, cu 68 de locuri.
Potențialul turistic a județului și în special mănăstirile din Bucovina au determinat autoritățile comuniste să continue să investească în aeroportul din Salcea. Astfel se face că în anul 1982 a fost dată în funcțiune actuala aerogară a aeroportului, pe fațada principală a clădirii fiind montat un panou pe care turiștii puteau citi „Bine ați venit în dulcea Bucovină”.
Despre anii ’80, Petru Costeniuc spune că au fost anii de glorie ai aeroportului din Salcea, existând perioade când zilnic veneau câte două chartere de la Constanța, pline cu turiști străini. Așa se face că în anii ’80, după cu povestesc foștii, dar și actualii angajați ai aeroportului din Salcea, acesta se clasa pe locul al patrulea la nivel național din punctul de vedere al numărului de pasageri care aterizau la Suceava. Cursele charter veneau la Suceava în special din Constanța, de unde agențiile de turism aduceau turiștii, în special străini, pentru a vizita mănăstirile din Bucovina, dar și stațiunile turistice sucevene, cu precădere Vatra Dornei.
„După anul 1982 a fost activitate puternică aici la noi, în Suceava. Veneau foarte mulți turiști pentru a vizita mănăstirile. Erau și foarte mulți evrei care voiau să vină la Suceava pentru Vatra Dornei, și în special pentru mănăstirea Putna. Acum aeroportul e modernizat, dar nu sunt pasageri”, își aduce aminte și Aspazia Jumolea, fost radio-telegrafist la aeroportul din Salcea.
Turiștii evrei i-au rămas în minte și lui Petru Costeniuc, care povestește că „atunci când ajungeau la aeroport stăteau afară, pe strujeni, și ghidul ne povestea că ei spuneau că dacă ar fi avut pământul care este în Bucovina l-ar fi lucrat cu lingura. Și erau încântați”.
Decăderea aeroportului din Salcea a început imediat după revoluția din 1989
Toți cei trei foști angajați ai aeroportului sucevean povestesc că, imediat după revoluția din 1989, numărul turiștilor care veneau la Suceava a început să scadă puternic. Așa se face că una dintre cele mai profitabile curse care a fost disponibilă de pe aeroportul din Salcea, cea spre și dinspre Constanța, a fost anulată la câțiva ani după 1990. „După ’90 a căzut tot. Nu mai veneau avioane cu turiști și s-a terminat și cu charterele. Nu mai venea nimeni. Au mai venit câțiva ani cursele de Constanța și apoi s-au oprit”, își aduce aminte cu părere de rău fostul radio-telegrafist Florin Aurelian Chifan.
După 1990, pe aeroportul din Salcea a operat timp de mai mulți ani doar compania Tarom. Actualul comandant al Aeroportului „Ștefan cel Mare”, Ioan Măriuța, ne-a spus că a existat o perioadă, de la sfârșitul anului 2003 până în 2004, în care, de pe aeroportul sucevean nu a mai zburat nici o cursă. „Noi niciodată nu am avut lipsă de pasageri. Dar asta a fost decizia de atunci”, a precizat Ioan Măriuța.
Tot el ne spune că perioada de glorie din ultimii ani s-a înregistrat între anii 2009-2010, când pe Aeroportul „Ștefan cel Mare” operau trei companii aeriene, Tarom, BlueAir și Carpatair.
Ioan Măriuța a declarat că două dintre aceste companii, BlueAir și Carpatair, au renunțat să mai opereze de pe aeroportul din Salcea din cauza condițiilor tehnice pe care le oferă actuala pistă. Astfel se face că, în prezent, pe Aeroportul „Ștefan cel Mare” mai operează doar compania Tarom, cu o singură cursă pe zi.
Singurul aeroport din țară care mai are sistemul de balizaj din 1968
Explicând care este starea tehnică a pistei, Ioan Măriuța ne spune că Suceava are singurul aeroport din România pe care mai funcționează încă balizajul din anul 1968, atunci când a fost dată în funcțiune pista betonată. „Suntem singurii care avem un astfel de balizaj. La ora actuală figurăm cu un balizaj non-standard”, a spus Măriuța. Mai mult, Aeroportul „Ștefan cel Mare” este singurul din România care în momentul de față nu are un sistem ILS (Instrument Landing System), acesta fiind un sistem electronic de ghidare pentru aeronave în condiții de vizibilitate scăzută. Nu în ultimul rând, pista aeroportului este depășită și din punctul de vedere al numărul de clasificare PCN (Pavement Classification Number – PCN). „Vorbim despre relația dintre aeronavă și pistă. Aeronava are un număr de clasificare, Aircraft Classification Number (ACN), iar pista are Pavement Classification. ACN și PCN. Relația spune că ACN trebuie să fie mai mic sau egal cu PCN. Cu alte cuvinte, este vorba despre rezistența la impact. Iar pista noastră, la momentul de față, are o rezistență de 14 și ar trebui să fie undeva la 40 pentru un Boeing 737”, explică Ioan Măriuța.
Măriuța: Aeroportul „Ștefan cel Mare” ar putea să devină unul dintre cele mai moderne și operaționale la nivel național
Ioan Măriuța ne spune că Aeroportul „Ștefan cel Mare” are toate șansele ca în câțiva ani să devină unul dintre cele mai moderne și operaționale aeroporturi din România. Măriuța ne-a declarat că acest lucru este posibil doar dacă se va reuși realizarea proiectului de modernizare pe fonduri europene a aeroportul. Comandantul aeroportului a arătat că acest proiect înseamnă construcția unei piste noi, pe amplasamentul actualei piste, care va avea o lungime de 2.460 de metri și o lățime de 45 de metri. El a spus că după realizarea acestui proiect, pista va avea un balizaj modern de categoria a II-a, precum și sistem ILS, și va fi construit un nou turn de control.
„Aeroportul ar fi unul dintre cele mai reprezentative din punct de vedere operațional și tehnic. Așa o suprafață de mișcare, o pistă, un PCN la pistă, doar Aeroportul Otopeni mai are la ora actuală. Iar dacă acest proiect va fi realizat, vom putea concura cu toate aeroporturile din România. Iar avionul de referință după ce vor fi făcute aceste investiții este Boeing 767, care nu ar avea probleme pe aeroportul din Suceava. E o aeronavă care se pretează la transporturi cargo și la transportul a peste 300 de pasageri. Asta ar însemna că toate companiile ar putea să vină oricând să opereze de la Suceava. Majoritatea companiilor din Europa folosesc Boeing 737, iar acest avion va putea să aterizeze și să zboare fără doar și poate de pe aeroportul nostru. Să reușim să implementăm acest proiect și vom avea un aeroport ultramodern”, a declarat Ioan Măriuța.
De precizat că în momentul de față Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava este deschis traficului internațional, are fluxuri pentru călătorii din spațiul Schengen și are vamă și poliție de frontieră non-stop.
