Adunarea și scăderea se predă simultan cu despărțirea în silabe

– Pentru că au mai rămas foarte puțini în școală, elevii de toate vîrstele din satele mai izolate ale Sucevei fac orele împreună
– Astfel, într-o oră elevilor li se predă la cel puțin două materii, iar în timp ce unii scad și adună, alții lecturează sau despart în silabe
– La Școala din Grigorești învață doar un singur elev de clasa a patra, în timp ce și ceilalți pot fi numărați pe degete
– La Trei Movile și Florinta, sate mici situate la o aruncătură de băț de Suceava, nici măcar nu este o școală, iar elevii merg în fiecare zi, cu microbuzul, la Șcheia
– Pentru alții, microbuzul este însă un lux, și fac zilnic cîte opt kilometri pe jos pentru a ajunge la școală
Unii elevi merg la școală poate și cîte zece kilometri pe jos, peste dealuri, pentru că nu își permit „luxul” de a da zilnic zece, cincisprezece mii de lei pe transport. Unii au venit la școală, după vacanța de vară, povestind colegilor despre concediile petrecute în străinătate, în timp ce alții nu au cu ce se lăuda, în afara de faptul că au păzit toată vara turmele de oi, pentru a-și ajuta părinții. Alții, însă, nici măcar atît nu pot povesti, pentru că nu au cui, colegi de seama lor nu prea au, școala e cam pustie, și nici nu au avut fericirea de a trăi măcar o dată în viață un început de an școlar „ca la carte”, cu careu, cu doamne multe și cu flori. Este vorba despre elevii din satele mici ale județului, din zonele îndepărtate de oraș, sau de la munte, în care au rămas doar „o mînă de oameni” în toată școala. Puțin peste 20 de elevi ca aceștia am găsit la Grișorești, un sătuc din Siminicea. 23 erau de toți, într-o școală întreagă, o școală micuță, cu două săli de clasă. I-am găsit la puțin timp de la începerea noului an, grupați în două clase, la ore.
– La Școala din Grigorești învață doar un singur elev de clasa a IV-a, și numai trei au intrat acum în clasa I
În una dintre clase învățau 17 copii din sat; 16 erau în clasa a treia și doar unul, Marius Florin, era în clasa a patra. Este singurul din an de cînd se știe, niciodată nu a avut colegi de seama lui, nu știe ce înseamnă să ai cu cine face temele, pe cine întreba despre ce n-ai înțeles la școală. A fost singurul, și cel mai mare din școală încă din primul an. „Nu erau copii de o vîrstă cu el cînd a fost dat la școală, copii sînt tot mai puțini, și acum este singurul elev de clasa a patra din școală”, a declarat învățătoarea băiatului, Lăcrămioara Laza. Nu că la restul claselor ar fi mai mulți elevi. „La putere” sînt cei de a treia, care așa cum am mai spus, sînt 16 de toți, pentru că elevii din celelalte clase pot fi numărați pe degete. Lăcrămioara Laza a declarat că este greu să te ocupi de fiecare în parte în asemenea clase. „Trebuie să predau într-o oră două materii, să le explic, să-i fac să înțeleagă, nu pot să lucrez mai mult cu cei de-a treia, iar pe el să-l neglijez”. Astfel, în timp ce cu unii face un obiect, cu Marius Florin lucrează la altă materie, în timp ce unora le predă, pe celălalt îl examinează, prin lucrare de control, și tot așa, în fiecare zi de la capăt. În cealaltă sală, micuță, cu cîteva băncuțe și o tablă mică prinsă pe un perete în față, învață doar șase elevi. Trei de clasa întîi și trei de a doua. Din urmă, mai vin vreo doi copii de grădiniță, care din anul școlar viitor vor fi și ei elevi, atîția mai sînt la Grigorești. Cu toate acestea, chiar dacă pleacă dintr-o școală mică, izolată, departe de lume, învățătoarea Lăcrămioara Laza a precizat că „sînt copii ca toți ceilalți, unii chiar foarte buni la învățătură. Din clasa a cincea toți merg la Școala din Siminicea, și obțin rezultate foarte bune, chiar și premii la olimpiade”. Grigorești nu e singurul sat la care merg la școală doar cîțiva copii.
– La Forăști nu au mai fost clase compacte, cu elevi de aceeași vîrstă, de acum 20 de ani
Și la Forăști mai sînt doar cîțiva copii de școală, puțin peste 20, pentru că așa cum a declarat directorul instituției de învățămînt, Ion Cașcaval, „numărul de copii este tot mai mic, satul are doar 200 de locuitori și cei mai mulți dintre ei sînt bătrîni”. Cei doi învățători de aici lucrează așa, cu elevi puțini, de cînd se știu la catedră, adică de mai bine de 20 de ani. Așadar, și la Forăști tot două clase mai funcționează, clase în care învață 14 și respectiv 9 elevi. Cei de clasa întîi și a treia sînt la egalitate, șapte și șapte, și toți sînt în clasa învățătorului George Timofte. Restul elevilor, adică nouă, cinci din clasa a patra și patru de clasa a doua, sînt la învățătoarea Otilia Boboc. Unii, după cum a declarat directorul școlii, „vin pentru cornul și laptele guvernamental, alții vin ca să învețe ceva, unii merg mai departe la școală, alții se mai opresc și pe drum”. Și aici, metoda de predare e aceeași, unora li se predă, alții sînt examinați, și tot așa, pînă fiecare învață tot ce are de învățat. De la Forăști am pornit către Roșiori, un sat la Drumul European, care duce și el însă lipsă de școlari. Învățătoarea de aici, Eleana Florea, predă pentru aproape toate clasele, și nu pe rînd, ci simultan. Are doar nouă elevi, cei mai mulți dintre ei, adică patru, în clasa a treia, în timp ce trei sînt de a doua și doar doi de clasa a patra. Despre elevii de aici, directorul Ion Cașcaval a declarat că „vin foarte greu la școală. Stau peste dealuri, la aproape opt kilometri depărtare, și aproape zilnic fac drumul ăsta pe jos. Unii vin pînă la Forăști, și iau microbuzul pînă la Roșiori, dar nu întotdeauna, iar iarna este un calvar pentru ei”. La Trei Movile și Florinta, sate mici situate la o aruncătură de băț de Suceava, nici măcar nu este o școală. Copiii, atît de puțini la număr, merg în fiecare dimineață, cu un microbuz pus la dispoziție de Inspectoratul Școlar, la Școala din Șcheia, pentru că acolo sînt înscriși. Mai demult, pe vremuri, la Trei Movile era o școală, dar s-a desființat, iar în clădirea ei este acum un magazin. Spațiu adecvat pentru o altă școală ar fi în sat, după cum a declarat unul dintre locuitorii lui, numai că „se tot discută, dar numai nu se face o școală, și copiii trebuie să meargă zilnic la Șcheia”.
– Din cauza numărului mic de copii, în peste 120 de școli din județ se face învățămînt simultan
Locuri ca acestea mai sînt multe în județ și mulți copii sînt nevoiți ca de două ori pe zi, în cel mai fericit caz, cu un microbuz școlar, dacă nu pe jos, cu ghiozdanul în spate, să facă un drum de cîțiva kilometri ca să ajungă în cele din urmă la școală. Potrivit unor date furnizate de Inspectoratul Școlar Suceava, în județ există 68 de instituții de învățămînt în care elevii de clasele I-IV învață la un loc, și materia le este predată simultan de către un singur cadru didactic. În 31 de școli din județ elevii din trei clase diferite învață în aceeași clasă, în timp ce în 126 de instituții, copii din două clase diferite studiază împreună. Și în învățămîntul gimnazial din județ există astfel de clase, și anume, în 13 școli în care elevi din doi ani diferiți fac școala împreună.