Adrian Năstase și „Mătușa Tamara”(II)

Motto:
În climatul creat de liberali se poate respira spiritual și se poate progresa material, valorile mișcându-se nederanjate de nimeni.
(Petre Țuțea, 1990)
Așa cum anticipam, subiectul Adrian Năstase (și Miron Mitrea), cât și „valurile” generate în Parlament la solicitarea DNA cu privire la cei doi, s-a reflectat în presa/media centrală. Într-un editorial, dl Ovidiu Nahoi se declară siderat de efortul pe care îl depune dl Năstase pentru a evita instanța de judecată; sunt de acord că pentru atitudinea sa, dl Năstase va rămâne cu „disprețul tuturor” (Adevărul, 28 iunie 2008).
Cred că dl Năstase manifestă un cinism fără margini, atunci când declară intenția de a candida la instituția prezidențială! Aceasta pentru că dl Năstate, ca fost prim-ministru, a gândit/conceput/girat proiecte ce pot fi definite în termeni strict economici drept „veritabile crime economice” împotriva națiunii române. Voi încerca să argumentez succint remarca formulată anterior; voi invoca implicit un alt tip de „mătușa Tamara”!
Prima și cea mai evidentă „crimă economică” împotriva celor 22 milioane de locuitori ai României, inclusiv împotriva celor 700.000 locuitori ai județului Suceava, este dată de maniera în care dl Năstase a gândit/conceput privatizarea SNP Petrom (2003/2004). Decizia luată atunci de dl Năstase se reflectă astăzi în buzunarele tuturor românilor! Ar trebui, poate, să-l „asociem” pe Năstase atunci când mergem la stația Peco pentru un plin de benzină; atunci când mergem pentru un shopping la un supermarket; atunci când plătim factura la gaze naturale; pentru toate acestea ar trebui să îi mulțumim „cu căldură” lui Adrian Năstase. Și să îl „votăm” din nou, cu entuziasm, pentru a ajunge la Cotroceni! S-ar putea spune că actuala criză privind prețul petrolului era greu predictibilă în 2002? Aceasta ar fi o glumă nereușită!
Istoria privatizării SNP Petrom este bine cunoscută; o companie cu 6000 de salariați, controlată de statul austriac, a preluat o companie românească cu circa 60.000 salariați pentru suma de circa 1,5 miliarde Euro, din care România a primit circa 50% (diferența fiind pentru majorare de capital); atunci, alături de Adrian Năstase, presa a vehiculat numele unor personaje precum fostul ministru Dan Ioan Popescu, Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vîntu, Dorinel Mucea din partea PSD (care a negociat direct cu OMV; presa sugerează că echipa de negociatori ai PSD a primit comisioane mari în urma acestei afaceri; vezi Ziua, 16 noiembrie 2006). Este oarecum de felicitat OMV că a știut să își susțină propriile sale interese corporatiste; Petrom deținea în 2004 peste 300 zăcăminte de petrol/gaze și circa 15.000 de sonde, realizând anual 6 milioane tone țiței și 6 miliarde mc gaze. Prin Legea petrolului, dl Năstase a impus un anumit model de privatizare, astfel încât redevența anuală plătită către statul român de OMV este sub 50% față de media europeană; iar alte „amănunte” ale contractului rămân definitive!
Plecând de la un preț de circa 90 USD per baril, petrolul a ajuns astăzi la 144 USD per baril; tensiunile dintre Iran și Israel riscă să amplifice criza energetică; Iranul amenință deja cu preluarea strâmtorii Hormuz, iar 40% din petrolul lumii se tranzitează pe aici. În fața unei crize energetice globale, de o amploare fără precedent, România rămâne totalmente „descoperită”; ea nu se poate autoproteja prin resursele de petrol/gaze pe care încă le posedă; aceste resurse au fost privatizate către OMV de către dl Adrian Năstase.
Orice încercare de anulare a contractului de privatizare a SNP Petrom este sortită eșecului, întrucât OMV și-a luat suficiente măsuri asigurătorii (evident, cu bunăvoința d-lor Năstase, Popescu, O. Mucea etc.!). Toate evaluările arată că actuala criză energetică globală va continua să se adâncească în anii ce urmează; este probabil ca prețul barilului să crească la 250 USD! Care va fi atunci prețul carburanților în stație? Care va fi prețul gazelor naturale plătit de către români? Pentru consecințele deciziei din 2003, Adrian Năstase merită disprețul tuturor! El merită și disprețul istoriei! Aceasta întrucât el nu are oglinzi în vila din Zambaccian!