Motto:
În climatul creat de liberali se poate respira spiritual
și se poate progresa material, valorile mișcându-se nederanjate de nimeni.
(Petre Țuțea, 1990)
Am aflat din presă despre pledoaria insistentă a dlui Adrian Năstase pentru ca Parlamentul României să refuze avizul cerut de DNA; cel puțin dl Miron Mitrea a fost diplomatic și a declarat că dorește să ajungă în fața instanței de judecată. Înțeleg, evident, că decizia parlamentară este birocratică și că abia în toamna acestui an Parlamentul se va pronunța pe speța invocată. Ceea ce nu înțeleg însă este tupeul/aroganța dlui Năstase, ca și recenta sa revenire în fruntea PSD! Oare nu este clar pentru liderii PSD că dl Năstase înseamnă o pierdere imensă de imagine politică?
A rămas celebră povestea dlui Năstase și a „mătușii Tamara”, așa cum a fost ea indusă în opinia publică de presa anului 2006 (folosesc sintagma „mătușa Tamara” pe baza argumentelor invocate de presă!). Pe scurt, scandalul moștenirii „mătușii Tamara” l-a obligat pe Năstase să renunțe la funcția de Președinte al Camerei Deputaților și să se autoizoleze în PSD. Din cele publicate în acea perioadă, reiese că o doamnă în vârstă de 97 de ani, Tamara Cernasov, ce locuia într-un bloc modest din sectorul 1, i-a lăsat moștenire nepoatei sale, Dana Năstase, o avere de aproape 1 milion euro; evident, dna Dana Năstase este soția fostului premier; la finele anului 2000 ea a primit 400.000 USD într-un cont bancar, poveste pentru care s-a ajuns la un alt dosar DNA (cu implicarea lui Ioan Melinescu). Nu știu și nu mă interesează care anume va fi cursul procedural pentru dosarele DNA în care este cercetat dl Năstase! Ceea ce doresc este să formulez simple întrebări: Chiar își imaginează dl Năstase că România este o țară în care locuiesc 22 de milioane de persoane realmente stupide? Poate o persoană adultă să creadă povestea lui Năstase? Întrucât l-am cunoscut pe dl Adrian Năstase la Suceava, am avut ocazia să îl descifrez clar/explicit, atât ca intelect, cât și ca om. Domnia sa este într-adevăr de o aroganță nemăsurată, orbit de putere, de dorința de a fi „în față”; este lipsit de cuvânt, de obraz și, prin urmare, de caracter. Pentru mine, ca cetățean din Suceava, Adrian Năstase este o nulitate absolută ca om! Pentru a fi onest cu mine însumi admit că dl Năstase este un intelectual valoros, un personaj relativ cult, educat vreo 17 ani de zile la Academia Română (am avut ocazia/neșansa, într-un anume context, pe parcursul a două luni de zile în anul 2001, să studiez mai tot ceea ce a scris el!). Ca structură umană, Adrian Năstase rămâne un patern de personalitate construit în jurul unui zero absolut: nici un principiu, nici o valoare, nici o urmă de morală, bun-simț sau obraz. Atunci când un personaj gen Marian Vanghelie ajunge să dețină puterea de orice tip, te aștepți oarecum intuitiv la un comportament arogant, josnic, non-onorant, fără conștiință. Este însă mai periculos atunci când un personaj educat ca Năstase preia comportamentul lui Vanghelie! ”Mixajul” dintre o minte cultivată și o lipsă totală de conștiință conduce la o „monstruozitate umană”; întrucât acesta este dl Năstase; omul Năstase este perfect egal cu omul Vanghelie! Dl Năstase trebuia „condamnat” de opinia publică nu pentru cele cinci dosare DNA, ci pentru acel milion de euro obținut nonlogic.
Amintesc și de recenta implicare a lui Năstase (și Mitrea) în campania electorală a PSD Suceava; venirea celor doi la Suceava a însemnat, cred eu, un prejudiciu adus dlui Mârza și PSD Suceava; prin implicarea invocată, pot spune că dl Flutur Gheorghe a avut în dl Năstase un „aliat”. Mai mult, dacă în lunile ce vor urma dl Năstase și alții ca el vor continua să facă „valuri” în Parlamentul României, dacă vor convinge PSD să susțină/inițieze o nouă suspendare a dlui Băsescu de la Cotroceni, sunt aproape convins că îl vor readuce pe acesta din urmă la 60-70% în sondajele de opinie. Democrația înseamnă și dezavantaje, între altele; ea nu poate să impună bun-simț, conștiință și logică celor care dețin puterea la un moment dat. Ea nu poate să îl oblige pe dl Năstase să se retragă. Ea nu poate nici măcar să îl oblige pe domnia sa să se privească în oglindă! Ar fi un exercițiu util și necesar!