Adrian Năstase a fost achitat definitiv în dosarul „Mătușa Tamara”, potrivit unei decizii definitive de ieri a completului de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Inițial, fostul premier Adrian Năstase a fost achitat, în 15 decembrie 2011, de către un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru faptele de corupție imputate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). De asemenea, au fost achitați și Ioan Melinescu și Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupție. Decizia completului de trei judecători a fost contestată la cel superior.
Ieri, recursul procurorilor a fost respins, astfel că cei trei sunt achitați definitiv.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în 15 decembrie, achitarea lui Adrian Năstase pentru dare de mită, a lui Ioan Melinescu, președinte al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) între anii 2001-2004, pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită și divulgare de informații și a lui Ristea Priboi, consilier al fostului prim-ministru, fost deputat în perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mită și la dare de mită. DNA a făcut recurs la completul de cinci judecători al ICCJ.
Dosarul se referă la proveniența și circumstanțele depunerii sumei de 400.000 de dolari în contul Danielei Năstase, soția lui Adrian Năstase. Conform unui contract de vânzare-cumpărare, suma de 400.000 de dolari, depusă în numerar la o bancă, provenea din vânzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri și a altor bunuri de valoare de către mătușa Danielei Năstase, pe nume Tamara Cernasov.
Prima instanță care a decis achitarea celor trei motiva decizia sa prin faptul că procurorii DNA nu au adus suficiente probe care să dovedească „înțelegerea insidioasă” dintre fostul premier Adrian Năstase, fostul șef al ONPCSB, Ioan Melinescu și fostul secretar general al Guvernului, Ristea Priboi, existând dubii și asupra întâlnirilor dintre aceștia.
ICCJ arată, în motivarea deciziei de achitare, document obținut de MEDIAFAX, că din probele procurorilor anticorupție nu reies acuzațiile aduse lui Adrian Năstase, Ioan Melinescu și Ristea Priboi și că procurorii nu probează suficient. Potrivit instanței, probele existente „nu conving fără dubiu” acuzațiile anchetatorilor DNA din acest dosar, cu privire la înțelegerea dintre Adrian Năstase și Ioan Melinescu ca acesta din urmă să fie numit la șefia ONPCSB pentru ca în schimb să distrugă un dosar al soției fostului premier, Daniela Năstase.
„Nici o susținere probatorie”
„Chiar dacă s-ar accepta versiunea prezentată în rechizitoriu, în sensul că a avut loc o întâlnire între Melinescu Ioan, Priboi Ristea și Năstase Adrian, prin intermediul lui Genică Boerică, afirmația procurorului că la acel moment ar fi avut loc «înțelegerea insidioasă» dintre inculpați nu are nici o susținere probatorie”, notează judecătorii.
Judecătorii arată că din toate probele depuse de procurori doar declarațiile unora dintre martori pot fi luate în considerare, denunțul și plaja probatoriului din jurul denunțului fiind suspectă, astfel că nu pot admite concluziile DNA.
„Concluzia procurorului nu poate fi împărtășită de instanță întrucât este contrazisă de materialul probator administrat, care a relevat că: există un mare dubiu că în luna noiembrie ar fi avut loc o întâlnire între inculpații Năstase Adrian, Melinescu Ioan și Priboi Ristea, mijlocită de denunțătorul Genică Boerică; chiar martorul Genică Boerică arată că Năstase Adrian nu i-a promis lui Melinescu Ioan numirea în funcția de președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; decizia de numire în funcție a fost una colectivă, luată în consens în ședința de Guvern din 30 decembrie 2000; schimbările în conducerea unor instituții au fost discutate anterior în partid, în ideea realizării programului de guvernare; scopul pretins a fi urmărit de mituitor nu are o justificare logică (clasarea lucrării nr. S……/1999 și intrarea în posesia acesteia), aspecte asupra cărora se va reveni în continuare. Toate aceste concluzii, desprinse din probele analizate anterior, infirmă susținerea parchetului că numirea lui Melinescu Ioan în funcția de președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită pentru inculpatul Melinescu și, respectiv, dare de mită pentru inculpatul Năstase”, se arată în documentul citat.
Judecătorii lămuresc și situația dosarului de ONPCSB, care a făcut obiectul acuzațiilor aduse în acest dosar, privind-o pe soția fostului premier, Daniela Năstase. Astfel, instanța arată că în realitate nu era vorba de verificări privind-o direct pe soția fostului demnitar, ci verificări cu privire la proveniența sumei de 400.000 de dolari și situația financiară a martorului Alexandru Bittner, prieten de familie al soților Năstase.
„Înalta Curte nu remarcă nimic suspicios”
„De la început trebuie subliniat că, deși pe tot parcursul rechizitoriului procurorul folosește expresia «lucrarea ce o privea pe Năstase Daniela», ceea ce ar putea crea impresia că se făceau verificări cu privire la aceasta, în realitate obiectul verificărilor din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor l-a constituit analiza provenienței sumei de 400.000 USD, vizând, în ultimă instanța situația financiară a lui Bittner Alexandru, cel care a cumpărat cu contract de vânzare-cumpărare bunurile de artă de la Tamara Cernasov”, se arată în motivarea completului de trei judecători.
Instanța mai arată că martorii nu și-au modificat declarațiile în fața instanței, ci și-au menținut depozițiile date anterior în cauză. În pofida acestui probatoriu, notează instanța, „procurorul de caz, într-o interpretare evident subiectivă și o logică ce scapă unui observator obiectiv, ajunge la concluzia care nu se sprijină pe nici o probă, arătând că, se naște o suspiciune datorită faptului că, în cadrul aceleiași instituții și cu privire la aceeași situație, doi angajați (Roșcaniuc Elena și Șerban Marin) și-au exprimat opinii total diferite”.
„Din cronologia evenimentelor și modul în care s-au desfășurat evenimentele, așa cum au fost evidențiate anterior, Înalta Curte nu remarcă nimic suspicios, fiind evident că au fost verificări derulate pe a anumită perioadă de timp și, pe măsură ce se obțineau informații de la organele și instituțiile de la care erau solicitate, s-a stabilit, cu claritate, cine a depus banii, cine a plătit prețul în contractul de vânzare-cumpărare și de unde putea să dispună de suma respectivă”, mai notează instanța.
Adrian Năstase a fost trimis în judecată de către DNA pentru dare de mită, Ioan Melinescu, președinte al ONPCSB între anii 2001-2004, pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită și divulgare de informații, iar Ristea Priboi, consilier al fostului prim-ministru, fost deputat în perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mită și la dare de mită.
Procurorii arătau că, în noiembrie 2000, Ioan Melinescu, în calitate de membru al Plenului Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, i-ar fi contactat, cu sprijinul persoanei denunțătoare, pe Ristea Priboi și pe Adrian Năstase, cărora le-ar fi comunicat că, în cadrul instituției în care își desfășura activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 de dolari într-un cont bancar având-o ca titular pe Daniela Năstase, soția lui Adrian Năstase.
Atunci, Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmărește această finalitate, susțineau procurorii.
