Compozitor talentat, care a pus pe muzică și versuri eminesciene, „Dorința” și „De ce nu-mi vii?”, între piesele sale corale numărându-se și „6 coruri bărbătești”, „Cântecul marinarului” și „Serenada”, Adrian Forgaci și-a încercat norocul și în poezie, publicând mult în „Patria”, „Deșteptarea și „Luceafărul”, textele sale poetice fiind adunate, în 1939, de suceveanul Filimon Taniac, în cele două volume ale cărții „Poeziile lui Adrian Forgaci”.