Adrian Bordea este noul președinte al CSM. Gheorghe Muscalu, ales vicepreședinte

Judecătorul Adrian Bordea a fost ales, luni, în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu majoritate de voturi. Procurorul Gheorghe Muscalu a fost ales, luni, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ce a obținut voturi zece „pentru”, în defavoarea contracandidatului Bogdan Gabor, informează MEDIAFAX.
Procurorul Gheorghe Muscalu a fost ales, luni, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ce a obținut voturi zece „pentru”, în defavoarea contracandidatului Bogdan Gabor.
Rezultatul votului a fost anunțat de fostul președinte al CSM, Oana Schmidt Hăineală, în locul căreia a fost ales, tot luni, judecătorul Adrian Bordea.
Proiectele de management ale candidaților au fost postate pe site-ul CSM cu câteva ore înaintea ședinței Plenului Consiliului în care a fost aleasă noua conducere, după încheierea mandatelor președintelui CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală și a vicepreședintelui, judecătorul Adrian Bordea.
Gheorghe Muscalu este licențiat în Drept, a absolvit Colegiul Național de Apărare și urmează studii de doctorat la Academia Națională de Informații.
Din iunie 2006, el este procuror șef al Serviciului de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra siguranței statului din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Anterior, în perioada 2004 – 2005, a ocupat funcția de procuror șef al DIICOT, iar în perioada 2002-2004 a fost procuror șef al Secției de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog din aceeași Direcție.
El a ocupat și funcția de procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia, în perioada 1997- 2001.
Procurorul Gheorghe Muscalu deține, împreună cu soția, un teren intravilan de 2.450 de metri pătrați în Câmpina, județul Prahova, achiziționat în 1998, și o casă de locuit de 195 de metri pătrați, construită în 2001.
Muscalu mai are trei autoturisme, două dintre ele, fabricate în 1962 și 1967, nefiind funcționale.
Procurorul are două credite, de 150.000 de euro, respectiv 23.500 de euro, contractate în 2007 și 2012 și scadente în 2027 și 2017.
Potrivit declarației de avere, Gheorghe Muscalu a încasat, ca venituri salariale, 108.784 lei de la DIICOT, 1.071 de lei de la PICCJ, 42.261 lei de la CSM și 6.172 de lei de la Institutul Național al Magistraturii.
Soția acestuia a realizat venituri salariale totale de peste 100.000 de lei, 78.572 lei reprezentând indemnizație de judecător, iar 36.515 lei, drepturi restante.
În declarația de avere, Muscalu mai precizează că a mai beneficiat de o diurnă în valoare de 643,24 lei, iar fiica sa a încasat 480 de lei din alocația de stat.
Bordea, singurul candidat la funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a primit 14 voturi „pentru” și trei „împotrivă”, fiind înregistrată și o abținere.
Ședința Plenului CSM continuă cu prezentarea proiectului de management de către procurorul Bogdan Gabor, care candidează la funcția de vicepreședinte al CSM. Ulterior își va prezenta proiectul de management și celălalt candidat la funcția de vicepreședinte al CSM, procurorul Gheorghe Muscalu.
Plenul CSM va alege apoi, din cei doi candidați, noul vicepreședinte al CSM, funcție care a fost ocupată în 2013 de Adrian Bordea.
Judecătorul Adrian Bordea și-a anunțat, luni, cadidatura pentru funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorii Bogdan Gabor și Gheorghe Muscalu s-au înscris în cursă pentru funcția de vicepreședinte.
Proiectele de management ale celor trei candidați au fost postate pe site-ul CSM cu câteva ore înaintea ședinței Plenului Consiliului în care va fi aleasă noua conducere, după încheierea mandatelor președintelui CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală și a vicepreședintelui, judecătorul Adrian Bordea.
Surse din cadrul CSM au declarat pentru MEDIAFAX că, dacă judecătorul Adrian Bordea va fi ales președinte al Consiliului, îl va susține la funcția de vicepreședinte pe procurorul Gheorghe Muscalu.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un președinte și un vicepreședinte, care nu pot face parte din aceeași secție. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secția pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror.
CSM este alcătuit din 19 membri. Astfel, în urma alegerilor organizate de adunările generale ale instanțelor și parchetelor sunt aleși de magistrați nouă judecători și cinci procurori. De asemenea, din consiliu fac parte și membrii de drept, respectiv ministrul Justiției, procurorul general al României și președintele instanței supreme. Acestora li se alătură doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat.
Judecătorul Adrian Bordea, reprezentantul magistraților instanței supreme în Consiliul Superior al Magistraturii, a ocupat funcția de vicepreședinte al CSM în 2013, fiind ales în ședința din 26 februarie. Astfel, mandatul vicepreședintelui a început la două luni distanță față de cel al președintelui CSM, întrucât Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă la conducerea instituției în ședinta din 4 ianuarie 2013.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act, în 10 decembrie 2013, de cererea lui Adrian Bordea de demisie din funcția de vicepreședinte al CSM, începând din 7 ianuarie, solicitarea fiind formulată pentru ca alegerea noului vicepreședinte să poată avea loc la aceeași dată cu cea pentru președintele Consiliului.
Potrivit CV-ului publicat pe site-ul instanței supreme, Adrian Bordea a fost magistrat al Judecătoriei Târgoviște, între 1980 și 1993, și al Tribunalului Dâmbovița, între 1993 și 2001. Din anul 2001, el este judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Conform declarației de avere, actualizată în 4 iunie 2013, judecătorul Bordea deține un teren intravilan cu suprafața de 4.800 metri pătrați și unul forestier de 27.600 metri pătrați în Târgoviște, dar și un teren de 60.000 de metri pătrați în localitatea Moroieni. De asemenea, el mai deține și două apartamente, unul în București și unul în Târgoviște, precum și o casă de 132 de metri pătrați, dobândită în 2001, în Târgoviște.
Magistratul mai are două autoturisme, un Mercedes, fabricat în 2001, și un BMW, al cărui an de fabricație este 2008. Adrian Bordea deține și trei depozite bancare, de 103.400 lei, 53.400 de lei și respectiv de 28.000 de lei.
La sfârșitul lunii septembrie 2006, Inspecția Judiciară a Consiliul Superior la Magistraturii a declanșat verificări în cazul judecătorului Înaltei Curți de Casație și Justiție Adrian Bordea, după ce secția de nouă judecători a instanței supreme, din care magistratul a făcut parte, a hotărât ca ofițerii SRI în rezervă Ovidiu Soare și Gheorghe Dumitrache să fie cercetați în libertate.
Presa centrală susținea atunci că Bordea s-ar fi aflat într-o situație de incompatibilitate, întrucât procurorul care îi ancheta pe cei doi foști ofițeri SRI i-a cerut judecătorului, în cursul anului 2005, detalii despre un dosar aflat la Tribunalul Dâmbovița. Bordea era în 2005 președintele Tribunalului Dâmbovița, iar detaliile pe care i le-ar fi cerut procurorul se refereau la doi cetățeni italieni implicați într-o fraudă.
Inspectorii CSM au stabilit că nu i se poate imputa nimic judecătorului, care solicitase Consiliului să-i fie apărată reputația, considerându-se nevinovat.
În octombrie 2006, Plenul CSM a luat act de soluția inspectorilor și i-a admis judecătorului cererea de apărare a reputației.
MEDIAFAX