Oamenii de știință australieni au anunțat, miercuri, că au extras cu succes secvențe de ADN din cojile ouălor fosilizate ale unor specii de păsări dispărute, inclusiv Dinornis (Moa gigant) și Pasărea-elefant, informează AFP.
„Am demonstrat, în premieră, că aceste coji de ouă fosilizate reprezintă o sursă de ADN străvechi ce a fost până acum necunoscută”, a declarat Michael Bunce, de la Murdoch University din orașul australian Perth, coordonatorul studiului.
Oamenii de știință au reușit să obțină în premieră secvențele de ADN ale celei mai grele păsări care a existat pe Terra, Pasărea-elefant (Aepyornis), dispărută din Madagascar în jurul anului 1700, din cauza colonizării europene, potrivit unui studiu publicat, miercuri, în revista științifică britanică Proceedings of the Royal Society B.
Ouăle fosilizate au fost folosite deja de cercetători, în trecut, pentru a determina condițiile de trai, alimentația și evoluția speciilor dispărute, însă abia recent ei au putut să extragă din acestea secvențe de ADN.
Pentru a examina în ce măsură ADN-ul s-a păstrat în ouăle fosilizate, specialiștii coordonați de Michael Bunce au analizat 18 fragmente de ouă fosilizate provenind din 13 situri din Australia, Madagascar și Noua Zeelandă.
„Datele noastre au arătat că acizii nucleici sunt într-o stare de conservare excelentă”, compușii ADN-ului provenind, în cazul mai multor eșantioane, atât din ADN-ul mitocondrial (celule care furnizează energia celulară), cât și din ADN-ul principal din nucleul celulelor, au explicat cercetătorii australieni.
Materialul genetic extras din cojile de ouă de Moa gigant (Dinornis), un văr al struțului, care avea o înălțime de patru metri, s-au dovedit a avea o calitate mai bună decât cel provenind din oase. „Cojile de ouă de Moa conțin de aproape 125 de ori mai puține bacterii” decât oasele, făcând din ele un material foarte bine adaptat pentru analizele genetice, au explicat oamenii de știință.
Pasărea Moa gigant (Dinorsis), vânată de populația Maori din Noua Zeelandă, a dispărut la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
Pentru oamenii de știință nu se pune probleme unei „reînvieri” a speciilor dispărute, precum Moa gigant și Pasărea-elefant.
„Putem să reasamblăm genomul, pentru a avea o idee despre cum arăta o specie dispărută. Însă („reînvierea”, n.r.) ei rămâne de domeniul științifico-fantasticului”, a declarat Michael Bunce. „Consider că nu ar fi etic să readucem la viață o specie dispărută”, a adăugat cercetătoarea Charlotte Oskam, unul dintre autorii studiului.
Cercetătorii, care încercau doar să valideze tehnica utilizată, nu au extras, de altfel, decât o parte infimă (mai puțin de 1%) din ADN-ul păsării Moa gigant, Păsării-elefant și dintr-un exemplar de struț (Dromaius novaehollandiae) care a trăit în urmă cu 19.000 de ani.
