Aderarea la UE înseamnă și acceptarea a milioane de romi

Pentru cele două din cele mai sărace țări intrate în Uniunea Europeană, România și Bulgaria, aderarea aduce beneficii nenumărate – drumuri, recunoaștere, bani, dar și o rupere de trecutul comunist, totuși, pentru alții aceasta înseamnă și includerea a trei milioane de romi, relatează boston.com.
În această săptămână, când au loc primele manifestări din „Anul european al egalității de șanse pentru toți”, cuvântul „rom” se află în topul discuțiilor, chiar și printre cei la care se referă.
Primarii orașelor din țările ex-comuniste vorbesc despre o „albire” a orașelor.
Romii pot fi găsiți în șantierele clădirilor din Paris, în zonele din Kosovo, pline cu gunoaie toxice, în periferia satelor din estul Slovaciei, în Dublin. Fiecare loc are o mică comunitate, însă adunați cu toții, aceștia dau un mozaic de sărăcie și de excludere cu zece milioane de piese.
În mod normal, există și medici, etnografi, poeți de etnie romă, care fac apel la o nouă eră în care să se schimbe percepția despre sine a romilor. Ei subliniază contribuțiile romilor în domeniul artei, politicii și muzicii, menționând figuri cu descendență romă precum Picasso, Django Reinhardt, Bob Hoskins, Charlie Chaplin, poetul polonez Papusza, Carmen Amaya și chiar Bill Clinton. Cu toate acestea, ei nu pot înfrânge clișeele potrivit cărora romii mint, trișează, fură.
„Persistența cu care se promovează imaginea romilor dezrădăcinați, care încalcă legile, imorali și hoți de mici, va genera o prejudecată anti-romi printre atitudinile euro-americane”, a spus Ian Hancock, un student rom de la Universitatea din Texas.
Majoritatea romilor nici nu știu despre decada 2005-2015 care ar trebui să fie „Decada de incluziune a romilor”.
Chiar dacă sunt foarte diverși în interiorul comunităților, în ziare ajung doar furturile, analfabetismul și violența lor.
Unii romi intelectuali au cerut guvernelor, poeților și jurnaliștilor, activiștilor și publicului general să își amintească că romii, ca în cazul afro-americanilor, au fost sclavi în Europa Centrală până în urmă cu 150 de ani. Holocaustul a făcut victime în rândul romilor. Acest lucru, precum și alte aspecte din istorie ar trebui cunoscute pentru a-i înțelege pe cei aproape trei milioane de romi din Bulgaria și din România, pentru a nu mai fi considerați doar niște „țigani”.
Nu este vorba că Europei și Americii nu le pasă – zeci de conferințe și de agenții non-guvernamentale se confruntă cu problema romilor în capitale în fiecare an, iar 2007 promite să fie un an bonus. Cu toate acestea, atitudinile potrivnice se mențin încă.