Activitatea deputaților în legislatura 2004-2008 a fost marcată de adoptarea unor legi importante, cum ar fi legea votului uninominal, de dezbaterea a 17 moțiuni simple, de multe cazuri în care ședințele nu s-au putut ține din cauza absențelor parlamentarilor, dar și de numeroase dispute politice. La începutul legislaturii, deputații au fost preocupați nu atât de aprobarea de legi, ci de modificarea Regulamentului Camerei Deputaților pentru înlocuirea lui Adrian Năstase din funcția de președinte al Camerei. A fost nevoie de un an și jumătate de zbuciumări și de încercări repetate din partea alianței D.A. (PNL-PD) pentru ca Năstase să fie schimbat din funcție (16 martie 2006), iar postul de președinte al Camerei să fie ocupat de liberalul Bogdan Olteanu.
Năstase s-a confruntat și cu dosare la DNA, Camera Deputaților fiind solicitată, la un moment dat, să se pronunțe asupra unor cereri ale Ministrului Justiției sau ale Parchetului fie de încuviințare a percheziționării locuinței acestuia, fie de începere a urmăririi penale.
Plenul Camerei Deputaților a respins aceste cereri, la fel procedând și în cazul lui Miron Mitrea (PSD), intrat și el în vizorul justiției.
În primele trei sesiuni parlamentare, social-democrații au folosit din plin arma moțiunilor simple, depunând la Camera Deputaților nu mai puțin de șapte moțiuni, prin care au șicanat Guvernul și au vrut să speculeze nemulțumirile populației legate de nivelul de trai sau de epidemia de rujeolă.
Marele câștig al acelei perioade, pentru activitatea deputaților, a fost introducerea votului electronic în sala de ședințe a Camerei Deputaților, lucru care a dus, însă, la o nouă temă de gâlcevă pentru aleșii neamului referitoare la rătăcirea cartelelor sau votarea la mai multe cartele electronice. Între declarații politice și zvârcoliri pe scena politică, deputații au găsit timp să adopte legi de înființare a DNA, a Agenției Naționale de Integritate sau legi necesare pentru armonizarea cu legislația europeană, vitale pentru aderarea României la UE.
Schimbarea sistemului electoral prin introducerea votului uninominal a captat atenția parlamentarilor timp de mai multe sesiuni parlamentare. După ce au înființat comisii care să descifreze tainele acestui nou sistem si după discuții interminabile pe această temă, parlamentarii au adoptat pe final de legislatură o variantă a legii pe care toți au numit-o ca fiind un compromis. Tot după dezbateri lungi, deputații au reușit să voteze o lege pentru despăgubirea persoanelor care au depus la CEC bani pentru achiziționarea automobilelor Dacia, o alta pentru declararea de utilitate publică a terenurilor din Parcul Bordei, Statutul funcționarilor publici.
Modificarea Legii 112 privind casele naționalizate, mai multe ordonanțe, cum ar fi cea referitoare la privatizarea CEC, modificarea legii Loteriei Române au făcut obiectul dezbaterii și aprobării Camerei Deputaților, așa cum au fost finalizate și legi insolite, cum ar fi legea play-back sau legea calului. Deputații au considerat necesar să reglementeze și situația nunților care se desfășurau în corturi, pe străzile dintre blocuri, interzicând astfel de petreceri, dar și să acorde zi liberă de Sfânta Maria sau de Rusalii.
Legea privind Statutul deputaților și senatorilor a fost de multe ori în vizorul aleșilor, care au votat fără să clipească acordarea de facilități, ca pensia de serviciu si pașapoarte pentru membrii familiei, atrăgând nemulțumirea opinei publice.
În a doua jumătate a legislaturii, pe fondul ruperii Alianței D.A. și al ieșirii PD de la guvernare, care a dus la reconfigurarea majorității parlamentare, opoziția a reușit să treacă trei moțiuni, plenul Camerei Deputaților adoptând, pe rând, moțiunile „Patru milioane de lei pentru fiecare hectar”, în 2007, „Anulați taxa de primă înmatriculare” și „Dreapta un eșec pentru educație”, în 2008. Acest succes al opoziției a rămas, însă, fără finalitate, reprezentanții PNL și Guvernul Tăriceanu nedând curs cererilor formulate în moțiuni.
Tema taxei auto a fost, de asemenea, în atenția deputaților, care au organizat dezbateri publice la care au fost prezenți și specialiști în domeniu. Nu a avut, însă, niciun efect.
În cei patru ani de activitate, Camera Deputaților a înregistrat unele eșecuri legislative și de imagine, nereușind să finalizeze mai multe proiecte de lege importante. Mari dezbateri au fost generate de modificarea Codului penal, proiectele legii siguranței naționale, proiectul legii lustrației și cel referitor la Statutul minorităților naționale, dezbateri care s-au transformat într-un balon de săpun pentru că, până la finalul legislaturii, parlamentarii nu au reușit să adopte aceste proiecte.
La deteriorarea imaginii Parlamentului a contribuit și apariția în presă a unei liste cu mai mulți deputați care încasau bani de la Camera Deputaților pentru a-și plăti cazarea, deși aceștia dețineau case sau chiar blocuri de locuințe în București. La aceasta se adaugă și nenumărate suspendări ale ședințelor din cauza lipsei deputaților de la lucrări. În aceste cazuri, amenintările din partea conducerii Camerei Deputaților privind tăierea indemnizațiilor de ședință nu au avut niciun rezultat. Parlamentarii și-au luat liber, în afara vacanțelor, mai bine de o lună înainte de fiecare scrutin electoral, atât cu ocazia alegerilor europarlamentare, cât și la cele parlamentare. În plus, în ultima sesiune parlamentară, programul de lucru al deputaților a fost restrâns la doar două zile de plen pe săptămână.
Activitatea parlamentară a fost grevată de multe ori și de discuții interminabile pe marginea unor legi care ar fi putut constitui un mijloc de răfuială politică.
Este cazul modificării legii referendumului care prevedea decalarea datei alegerilor de cea a referendumului, deputații PNL, susținuți de cei ai PSD, PRM și PC, încercând, printr-o strategie legislativă, să limiteze posibilitățile de acțiune ale șefului statului.
Tot președintele Traian Băsescu a fost în centrul activității din Parlament atunci când 322 de deputați și senatori au decis, în aprilie 2007, suspendarea sa din funcție. A fost pentru prima dată în istoria Parlamentului României când aleșii neamului au luat o asemenea hotărâre. Această decizie a dus, apoi, la organizarea unui referendum prin care s-a hotărât ca Băsescu să-și continue mandatul de șef al statului.
Legislatura trecută a făcut și victime de răsunet, cum este cazul Monei Muscă, deputat PNL, susținătoarea insistentă a unei legi a lustrației, care și-a dat demisia din Parlament, după ce CNSAS i-a dat verdict de colaborare cu Securitatea. Cu puțin timp înainte de încheierea legislaturii, un alt deputat, Miron Mitrea, a decis să-și dea demisia din Parlament pentru a lăsa justiția să se pronunțe în dosarele care i-au fost întocmite.
Sfârșitul legislaturii a fost marcat de multă campanie electorală, lucru care s-a văzut în Camera Deputaților prin absența parlamentarilor de la lucrări sau prin adoptarea, pe picior, a mai multor legi populiste care prevedeau majorări salariale, de pensii, acordări de facilități pentru diferite categorii sociale. Cele mai cunoscute sunt legile de majorare a pensiilor pentru grupele I și II de muncă, creșterea cu 50% a salariilor profesorilor și mărirea indemnizației de creștere a copilului.
După o muncă parlamentară de patru ani, 90% dintre deputați au decis să candideze pentru un nou mandat, însă doar jumătate dintre ei au fost realeși la scrutinul din noiembrie 2008. Probabil din cauza imaginii pe care și-au creat-o, a prestației pe care au avut-o în această funcție și…grație noului sistem electoral – votul uninominal.
