Inacceptabil

Acțiunile de salvare din munții Dornelor, posibile doar cu ajutorul voluntarilor



Salvamontiștii dorneni au avut mai multe intervenții, inclusiv pe timp de iarnă
Salvamontiștii dorneni au avut mai multe intervenții, inclusiv pe timp de iarnă

Situație critică în munții din Țara Dornelor în privința intervențiilor de salvare a turiștilor rătăciți și a altor persoane care solicită sprijin. Și asta pentru că patru masive, Suhard, Călimani, Giumalău și Bistriței, care însumează 320 de km, sunt asigurate doar de voluntari.
„În momentul de față, traseele montane din Țara Dornelor sunt patrulate regulat de 20 salvamontiști (15 din Vatra Dornei și 5 de la Dorna Arini). Acțiunile de patrulare sunt voluntare 100 %, iar oamenii nu încasează diurnă de patrulare sau alt bonus financiar”, a explicat Petrică Ariciuc, șeful Serviciului Salvamont Vatra Dornei.
Traseele existente în cele patru masive au fost omologate cu ajutorul salvamontiștilor din Vatra Dornei, care în perioada 2001 – 2008 au realizat mai multe activități de marcare și curățare.
„Din păcate, lipsa resurselor financiare face ca în ultimii 3 ani intervențiile în zona montană să se facă doar prin patrulări regulate pe traseele principale, amenajarea sumară a intersecțiilor și bineînțeles intervențiile pentru recuperarea turiștilor rătăciți accidentați sau decedați”, a completat Ariciuc.
Doborâturile de arbori și oamenii creează probleme pe trasee
Existența unor patrule permanente de salvatori montani pe trasee a devenit o necesitate de câțiva ani buni, mai ales că numărul turiștilor a crescut. În plus, natura și oamenii lucrează uneori nefericit la degradarea sau distrugerea unor trasee, care sunt închise de ani de zile. Este și cazul traseului Rusca – Cabana Giumalău, marcat cu bandă galbenă, și care este închis de 3 ani de zile din cauza unor doborâturi. „Cantitatea lemnoasă fiind însemnată, nu s-a putut interveni cu forțele noastre”, a explicat șeful Salvamont Vatra Dornei.
Mai mult, acesta a precizat că și unii turiști contribuie din plin la distrugerea unor trasee, prin deteriorarea însemnelor de marcaj, respectiv a stâlpilor și săgeților. „Toate aceste incidente pot fi înlăturate doar dacă traseele sunt patrulate periodic de către membrii salvamont”, este concluzia lui Petrică Ariciuc.
Traseul Rusca – Cabana Giumalău, închis de trei ani, nu este singura problemă. Anul acesta s-au înregistrat probleme serioase pe traseul de legătură între Pietrele Roșii și Coada Pietrosului, coborârea din Călimanul Cerbului în Gura Haitii, cărora li s-au adăugat alte câteva zone afectate de doborâturi.
Pentru a reface o parte din trasee, în această vară sunt programate două tabere de marcaj, una cu un ONG din Iași, pentru un traseu de legătură între munții Bistriței și Ceahlău, iar a doua cu elevi din Vatra Dornei, în masivul Călimani.
Divergențe cu Serviciul Județean Salvamont Suceava
Șeful Salvamont Vatra Dornei este deranjat că se încearcă minimalizarea importanței zonei montane a Țării Dornelor, care reprezintă principala zona montană a județului Suceava, exceptând masivul Rarău. Săgețile lui Ariciuc se îndreaptă către conducerea Serviciului Județean Salvamont Suceava, care a încheiat „doar 3-4 contracte cu salvatori montani din zonă pentru a asigura masivele muntoase din Țara Dornelor. Acest demers nu va optimiza în nici un fel activitatea de salvare montana în zonă și ținem să subliniem că activitatea de salvamont nu înseamnă doar intervențiile în caz de accident sau amenajarea traseelor montane”.
Ca exemplu, sunt oferite cele 6 intervenții din ultimele 6 luni, respectiv trei în masivul Călimani, două în masivul Suhard și unul în Giumalău. Acestora li se adaugă intervențiile pe pârtiile de schi, în număr de 112, dintre care 87 cazuri au necesitat transport la spital.