Acțiunea în forță a anchetatorilor anticorupție la frontierele și vămile României este fără precedent, iar dacă în plan extern aceasta confirmă temerile unor state UE, în plan intern ar trebui să dărâme piramida infracțională, iar autoritățile de reglementare și control să respecte statul.
Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), din iunie 2010, privind combaterea evaziunii fiscale a generat declararea războiului împotriva fraudei, a micii corupții, a contrabandei la granițele statului, implicând forțe ale Poliției, Parchetelor, Serviciului Român de Informații, Direcției Generale de Informații și Protecție Internă, ale Direcției Generale Anticorupție.
Mai mult, Ordonanța de Urgență a Guvernului 45 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, adoptată în 23 iunie 2010, a transformat infracțiunile de evaziune fiscală și contrabandă în infracțiuni grave, astfel că pot fi folosiți investigatori sub acoperire, se pot face interceptări audio-video, precum și livrări supravegheate.
Totodată, fiind modificată Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, anchetatorii au putut pune sub urmărire grupurile de mic trafic, ceea ce a relevat amploarea fenomenului la frontierele statului, cu implicarea directă chiar a celor care trebuiau să aplice legea.
Tocmai sesizările potrivit cărora oameni în poziții importante în instituții tratau cu evazioniștii/contrabandiștii au determinat toate autoritățile să se implice în combaterea așa-zisei micii/medii corupții, deși printre acestea, unele păreau să nu dorească succesul operațiunii.
Sindicatului Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex arată, ieri, într-un comunicat: „Contrar percepției publice, sub aspectul sumelor obținute, înainte de aderarea la UE vămile de interior erau mai importante decât vămile de frontieră, iar după intrarea în UE, accizele sunt mai importante decât vămile. Sumele pot proveni din colecta zilnică a micului trafic și a mărfurilor subevaluate cantitativ sau valoric, precum și din diferența de încadrare tarifară. De asemenea, sume importante de bani sunt plătite sub formă de abonament sau finanțare a campaniilor electorale”.
Pro Lex mai spune că elemente ce au favorizat sau au contribuit la buna funcționare a sistemului infracțional la frontieră au fost promovarea temporară a șefilor de tură, șefilor de vamă (a se vedea cazul vămii Halmeu) și directorilor de regionale, permutări de lucrători vamali prin îndepărtarea unora și aducerea altora etc.
Cazul de la vama Halmeu a fost semnalul pentru acest an. Cazul a uluit, poate, doar pe cei din afara sistemului, însă practica jurisdicțional-politică era deja cunoscută.
Direcția Națională Anticorupție face verificări cu privire la Nicoleta Dobrescu, fost șef al Biroului Vamal Halmeu, care ar fi cerut și primit peste 300.000 de euro de la 11 persoane din Satu Mare – oameni de afaceri, administratori de magazine duty-free și contrabandiști de țigări -, spunându-le că va folosi acești bani pentru a-și cumpăra funcția de conducere în cadrul biroului. Probabil, după poziționare, conducerea vamală ar fi „recuperat creanțele”.
Nicoleta Dobrescu mai este cercetată într-un alt dosar după ce, alături de alți lucrători vamali, ar fi semnat declarații vamale pentru un export fictiv de 2,5 milioane de euro.
Totuși, de săptămâna trecută, statul a făcut public faptul că a început să reacționeze. Așa au fost arestați cei 59 de polițiști de frontieră și vameși de la punctul de trecere Siret.
Ieri, Parchetul Tribunalului Argeș a înregistrat o premieră prin ridicarea a 40 de persoane implicate în contrabandă cu țigări, după 70 de percheziții. Acțiunea acestui parchet a fost posibilă tocmai în urma modificărilor legislative, care au dat competență de investigare acestei structuri.
În paralel, Direcția Națională Anticorupție, alături de Direcția Generală Anticorupție, polițiști, jandarmi, a declanșat o amplă acțiune la punctele de graniță din vestul țării, având în vizor peste o sută de persoane – polițiști și vameși – implicate în fapte ilegale.
Surse judiciare susțin că pionul principal în ampla acțiune anticorupție de la granițe este chestorul Ioan Buda, șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, alături de el toți ceilalți șefi de instituții implicându-se în răfuiala cu corupții și evazioniștii.
Acțiunile din ultimele zile relevă faptul că, atunci când există voință și când instituțiile implicate renunță la orgolii, rezultatele pot fi spectaculoase.
Din păcate, astfel de acțiuni ce par a veni prea târziu dau apă la moară europenilor sceptici că România este pregătită să adere la spațiul Schengen, care include 25 de state membre și permite unui număr de peste 400 de milioane de cetățeni să circule liber.
Lucia EFRIM
