ACTE DE PROPRIETATE PE TERENURILE DIN STAȚIUNEA POMICOLĂ

Agenția Domeniului Statului a transmis Primăriei Fălticeni protocolul de predare-preluare a 118,73 hectare de teren cu destinație agricolă din domeniul statului. Mare parte din suprafața care va fi restituită foștilor proprietari este reprezentată de livezi, respectiv de peste 110 hectare din Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă. Restul de peste 8 hectare este constituit din pășuni, fânețe, drumuri de exploatare agricolă, curți-construcții și teren neproductiv.
La începutul anului, cu un efort care aproape că a blocat activitatea Direcției tehnice, am delimitat suprafețele pentru fiecare solicitant în parte. În baza proceselor-verbale încheiate atunci și a protocolului semnat de Agenția Domeniului Statului vom proceda în perioada următoare la întocmirea documentației care stă la baza eliberării actelor de proprietate.
În ultimii ani Fălticeniul a avut mari probleme în domeniul fondului funciar. La legile proprietății au rămas de soluționat, din 1990 încoace, numeroase dosare. Am fost pus astfel în situația de a suspenda aprobarea concesionărilor de teren până la soluționarea tuturor cererilor depuse la Legea 247 din 2005.
O situație aparte este, așa cum am mai spus, retrocedarea suprafețelor de teren administrate de Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă. După lungi demersuri de peste un an, am reușit să soluționăm statutul a peste 108 hectare de teren și să satisfacem în acest fel solicitările adresate primăriei de 150 de proprietari. Puțini au fost însă, din nefericire, cei cărora Comisia locală de fond funciar le-a mai putut da terenurile pe vechile amplasamente. Unii concetățeni au încercat să obțină în justiție ceea ce au pierdut prin legi abuzive și prin fel de fel de “inginerii” funciare. Chiar dacă mulți din ei au primit sentințe favorabile, cu hotărâri definitive de punere în posesie, primăria cu greu mai găsește unde să-i repună în posesie. Ce a fost de dat sau „de dat” s-a dat în trecut și, în condițiile date, când realitatea din teren nu ține cont de realitatea actelor sau de probleme de morală, nu ne rămâne decât să continuăm a face ordine acolo unde se mai poate.