Acordul de frontieră dintre România și Republica Moldova, semnat luni după-amiază, a fost, în ultimii ani, un subiect de negocieri între cele două state, dar și de dispute, fiind unul dintre motivele de acuze reciproce între politicienii aflați la conducere la București și Chișinău.
Cele două părți s-au angajat, în câteva rânduri, să urgenteze negocierea și definitivarea documentului, demersul fiind însă îngreunat în funcție de evoluția relațiilor la nivel politic dintre cele două state.
În aprilie 2006, fostul președinte moldovean Vladimir Voronin a convocat o ședință specială pe tema relațiilor cu România. „Este clar pentru toată lumea că Tratatul de bază și Tratatul de frontieră cu Republica Moldova sunt documente de natură să devină cea mai importantă investiție de politică externă a României în soluționarea crizei transnistrene, în consolidarea securității regionale în bazinul Mării Negre”, afirma Voronin. El se declara sigur că climatul de încredere și sinceritate dintre cele două țări va permite semnarea în cel mai scurt timp a documentelor menționate.
La 20 octombrie 2006, miniștrii de Externe ai celor două state, Mihai Ungureanu și Andrei Stratan, semnează acordul privind regimul călătoriilor între România și R. Modova prin care cetățenii moldoveni sunt obligați să solicite vize în vederea intrării în România, având în vederea aderarea acesteia la UE de la 1 ianuarie 2007. Andrei Stratan declară că autoritățile de la Chișinău vor în continuare încheierea unui Tratat de bază și a unui Acord privind regimul frontierelor de stat cu România.
Relațiile dintre cele două state intră însă, în anul următor, într-o fază mai rece, date fiind unele declarații ale celor doi șefi de stat. Spre finele anului 2007, ambasadorul Filip Teodorescu acuză Guvernul moldovean că tergiversează semnarea Tratatului de Parteneriat și Cooperare și a celui privind frontiera de stat. Pe 4 decembrie 2007, autoritățile de la Chișinău solicită explicații oficiale din partea României în legătură cu declarațiile acestuia.
De asemenea, fostul președinte Voronin acuză România, pe 19 decembrie 2007, că nu recunoaște suveranitatea țării sale, în condițiile în care Bucureștiul refuză să încheie Tratatul de bază bilateral și Acordul de frontieră.
La începutul anului 2008, ministrul român de Externe de la acea vreme, Adrian Cioroianu, stabilește cu omologul său moldovean, Andrei Stratan, ca experții celor două țări să definitiveze textele documentelor ce reglementează relațiile politice și de frontieră, în vederea semnării lor cât mai rapide.
Președintele Băsescu declară, la o dezbatere, în 16 aprilie 2008, că un tratat cu Republica Moldova nu este o prioritate și că România nu vede de ce ar fi nevoie de un document referitor la frontiera cu această țară. În replică, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău sugerează, într-un comunicat, că Republica Moldova insistă asupra semnării unui tratat de frontieră cu România.
În decembrie 2008, ministrul nominalizat de Externe, Cristian Diaconescu, apreciază, în timpul audierilor în comisiile parlamentare, că poziționarea României față de R. Moldova trebuie să se bazeze pe modul în care va fi adusă UE la masa dialogului cu Chișinăul. „Poziționarea României față de Republica Moldova (…) trebuie să se bazeze pe modul în care vom reuși să aducem Uniunea Europeană la masa dialogului cu Republica Moldova. Se bazează totodată pe o relație transatlantică solidă”, spune Diaconescu. „Foarte multe dintre problemele care sunt generate în această perioadă și care sunt preluate în retorica politică uneori drastică din partea Chișinăului sunt legate de faptul că, din punctul de vedere al Chișinăului, nu sunt clare unele aspecte ale perspectivei încheierii unui tratat politic de bază între România și R.Moldova, privind acordurile de frontieră și privind situația cetățenilor, a cetățeniei și a regimului de vize în Republica Moldova”, declară Diaconescu.
La 22 ianuarie 2009, ministrul de Externe român de la acea dată, Cristian Diaconescu, face o vizită la Chișinău, unde se întâlnește cu omologul său, Andrei Stratan, dar și cu alți oficiali. Diaconescu declară că este important faptul că România și R. Moldova fac parte din aceeași familie și, întrebat în legătură cu o condiționare a semnării Tratatului privind micul trafic de frontieră de tratatul de bază, afirmă: „Din discuțiile de astăzi de la Chișinău, atât cu ministrul Stratan și cu președintele Voronin, nu am am înțeles că ar exista vreo condiționalitate în acest sens”. În replică, ministrul moldovean de Externe sugerează că omologul său român s-ar fi înșelat atunci când a tras concluzia, după discuțiile de la Chișinău, că R. Moldova nu condiționează semnarea Convenției privind micul trafic la frontieră de semnarea Tratatului de bază.
Președintele moldovean Valdimir Voronin afirmă, într-un interviu acordat publicației spaniole „El Pais”, în aprilie 2009, că nouă persoane din Serbia și agenți ai serviciilor de securitate din România au condus violențele din Chișinău de la 7 aprilie. El mai declară că România nu poate renunța la dorințele sale expansioniste și nu înțelege că se află în Uniunea Europeană și că trebuie să respecte unele reguli, astfel că refuză să semneze Tratatul de frontieră.
Președintele Traian Băsescu declară, pe 15 mai 2009, că este „inutilă” semnarea unui tratat de frontieră între România și Republica Moldova, care este, potrivit șefului statului, o condiționare ce a fost pusă de puterea de la Chișinău pentru semnarea unui acord între cele două țări privind micul trafic de frontieră. În replică, R. Moldova cere României și Uniunii Europene să explice declarațiile președintelui Băsescu privind inutilitatea semnării unui tratat de frontieră.
Guvernul moldovean critică, pe 19 mai 2009, atitudinea României față de Republica Moldova, exprimând regretul că Bucureștiul refuză semnarea unui tratat de frontieră cu Chișinăul și cerând intervenția Uniunii Europene.
Premierul moldovean Vlad Filat declară, la finele anului 2009, că a discutat telefonic cu președintele român, acesta dându-i asigurări că vor fi întreprinse acțiunile necesare pentru urgentarea semnării Acordului privind micul trafic la frontieră, conform unui comunicat al Guvernului de la Chișinău.
Acordul privind micul trafic la frontieră dintre România și Republica Moldova este parafat, pe 20 octombrie 2009 la Chișinău, după ce delegațiile au încheiat negocierile asupra textului.
Traian Băsescu promulgă, pe 17 ianuarie 2010, legea de ratificare a acordului cu R.Moldova privind micul trafic de frontieră.
După instalarea la Chișinău a regimului proeuropean, cele două părți au urgentat negocierea și definitivarea Acordului de frontieră, document ce a fost semnat, luni, la București.
Președintele Traian Băsescu declara, în 17 octombrie, la ProTV, că nu exclude posibilitatea încheierii cu puterea pro-europeană de la Chișinău a unui acord de reglementare a traficului la frontiera de stat cu R.Moldova, „pentru a le lua comuniștilor argumentul «România vrea să acapareze R.Moldova»”.
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, și președintele Comsiei de politică Externă din Senat, Titus Corlățean, s-au pronunțat, în 13 octombrie, pentru semnarea unui acord privind frontiera cu Republica Moldova, ambii precizând că textul documentului este aproape finalizat.
„Îmi exprim speranța, între altele, la capitolul cadrului juridic bilateral cu Republica Moldova, că acordul privind gestionarea, regimul problemelor de frontieră va fi semnat în perioada următoare. Este un acord tehnic, un acord care poate ajuta și nu vedem niciun fel de dificultate. Înțelegem că și textul acordului este practic finalizat”, a spus Titus Corlățean, cu prilejul audierii ministerului de Externe în Comisia de politică externă din Senat.
Întrebat ulterior dacă va fi semnat un Tratat de frontieră cu Republica Moldova până la sfârșitul acestui an, Baconschi a spus că împărtășește opinia lui Corlățean.
„Este un tratat tehnic. După 11 runde de negocieri, fie la Chișinău, fie la București, textul este aproape finalizat. Credem că este un document care ar completa oportun cadrul juridic bilateral”, a spus atunci Baconschi, care a precizat apoi că nu poate indica o dată la care ar fi semnat acordul.
Conținutul proiectului tratatului de frontieră între R. Moldova și România oferă posibilitatea ca acesta să fie semnat cât mai curând posibil, a declarat, în 11 octombrie, un oficial german, Markus Meckel, care își exprima speranța că semnarea va avea loc înaintea alegerilor moldovene, după cum relata Info-Prim Neo în pagina online.
Departamentul Politic
