Acordul dintre România și SUA privind amplasarea elementelor scutului antirachetă la Deveselu este încheiat pe perioadă nedeterminată, însă poate fi denunțat în orice moment de către oricare dintre părți, prin notificare scrisă, dar care își ca produce efectele în termen de doi ani.
„Prezentul Acord este încheiat pe o perioadă nedeterminată și va intra în vigoare în conformitate cu legile interne ale fiecărei Părți și la data primirii ultimei notificări scrise prin care Părțile se informează reciproc, prin canale diplomatice, că toate procedurile interne necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului Acord au fost îndeplinite”, stabilește documentul.
Acordul poate fi amendat prin acordul scris al părților.
„Prezentul Acord poate fi denunțat în orice moment de către oricare dintre Părți printr-o notificare scrisă transmisă celeilalte Părți care-și va produce efectele în termen de 2 ani de la data comunicării acesteia”, mai prevede documentul.
SUA vor utiliza, „în măsura posibilului”, cetățeni și firme românești pentru contracte
Acordul privind scutul antirachetă prevede că forțele Statelor Unite vor utiliza, „în măsura posibilului”, persoane fizice și juridice cu cetățenie română ca furnizori de bunuri și servicii pentru realizarea unor contracte în cadrul bazei de la Deveselu.
Documentul prevede că forțele americane de la Deveselu vor putea „să întreprindă măsuri de construcție și să facă modificări majore și îmbunătățiri și să mențină, să întrețină și să opereze instalații și elemente de infrastructură pentru apărarea împotriva rachetelor balistice în Bază”.
„În cursul unor astfel de activități, Statele Unite pot: (a) să utilizeze, modifice sau să demoleze instalații și elemente existente de infrastructură în Facilitate; (b) să înlăture vegetația existentă; (c) să excaveze solul în Facilitate cu luarea în considerare corespunzătoare a legislației române privind protejarea siturilor arheologice”, prevede documentul.
Acordul obligă însă SUA să obțină autorizație din partea autorităților române, cu trimiterea prealabilă a documentației necesare, în cazul unor măsuri de construcție.
„Anterior începerii unei activități de construcție referitoare la Bază, Statele Unite vor furniza României o planificare a activității de construcție. Statele Unite vor transmite de asemenea toată documentația de construire relevantă înainte de a solicita autorizarea României. România va răspunde solicitării Statelor Unite pentru autorizare în treizeci de zile de la transmiterea oficială a documentelor relevante. În cazul unor construcții în interiorul Bazei, dacă România nu emite autorizația în treizeci de zile, Statele Unite pot să înceapă activitățile de construcție planificate”, se arată în document.
Conform acordului, România va obține autorizația necesară pentru construire în conformitate cu legislația română și prevederile Acordului de cooperare în domeniul apărării și cu aranjamentele de implementare aplicabile.
„În cazul construcțiilor în interiorul Bazei, această autorizație va permite Statelor Unite să înceapă construirea după ce treizeci și cinci la sută din proiect este transmis României, în timp ce în cazul construcțiilor în afara Bazei și în legătură cu ea, această autorizație va permite Statelor Unite să înceapă construirea după ce sută la sută din proiect este transmis României”, stabilește documentul.
În acest context, acordul menționează explicit că „forțele Statelor Unite vor utiliza, în măsura posibilului, persoane fizice și juridice locale ca furnizori de bunuri și servicii pentru realizarea unor contracte, în măsura în care ofertele unor astfel de furnizori sunt competitive și sunt cele mai avantajoase”.
„În măsura posibilului, forțele Statelor Unite vor acorda contractorilor cetățeni români și persoane juridice înregistrate în România un tratament nu mai puțin favorabil ca acela acordat contractorilor care nu sunt cetățeni români și persoane juridice înregistrate în România”, se arată în acord.
Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a prezentat, ieri, la MAE principalele dispoziții ale Acordului. Aurescu a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antirachetă. Discuțiile s-au purtat circa un an, documentul fiind semnat, la 13 septembrie, de Teodor Baconschi și Hillary Clinton.
Costurile sunt de aproximativ 400 de milioane de dolari
Costurile pentru amenajarea facilității de la Deveselu sunt de aproximativ 400 de milioane de dolari, a precizat, ieri, secretarul de stat Bogdan Aurescu, menționând că în jur de 40 de milioane de dolari, reprezentând costuri anuale, vor fi suportate exclusiv de SUA.
Întrebat în legătură cu sumele concrete care vor fi cheltuite pentru amenajarea facilității militare de la Deveselu, Aurescu a făcut referire la declarația dată de generalul american Patrick O’Riley în această localitate, în luna mai. „Despre costuri am mai vorbit. Sunt estimate la aproximativ 400 de milioane de dolari – amenajarea facilității”, a spus Aurescu.
El a adăugat că „în jur de 40 de milioane de dolari, costuri anuale” vor fi suportate exclusiv de SUA.
De asemenea, un interceptor va costa circa 10 milioane de dolari, sumă suportată de asemenea de partea americană. La Deveselu vor fi, potrivit lui Aurescu, trei silozuri a câte opt interceptoare fiecare.
„Dacă facem un raport costuri-beneficii, fără îndoială că aceste costuri pe care și România le suportă sunt extrem de bine răsplătite prin gradul de securitate”, a concluzionat secretarul de stat.
El s-a referit la faptul că România va suporta plata taxelor locale pentru proprietatea asupra terenului sau alte proprietăți imobiliare de la Deveselu.
„SUA sunt responsabile pentru costul interceptorilor, transportului, construirii, întreținerii elementelor din facilitate, pentru serviciile solicitate – primite și furnizate. România este, la rândul său, responsabilă pentru acele elemente de infrastructură – clădiri, servicii – pe care le folosește exclusiv sau în mod principal în cadrul bazei”, a declarat Aurescu în prezentarea conținutului Acordului privind scutul.
El a spus că „România plătește taxele locale referitoare la proprietatea asupra terenului sau alte proprietăți imobiliare”, lucru „firesc pentru că România este proprietar”.
Aurescu a subliniat că acordul prevede că „pentru orice alte elemente de infrastructură pe care părțile le folosesc în comun și care vor fi construite, amenajate, modernizate în legătură cu baza sau facilitatea”, costurile vor fi suportate în comun, proporțional cu gradul de utilizare.
De asemenea, Aurescu a mai spus că „SUA și România cad de acord cu privire la acele costuri care trebuie suportate în comun”.
„Deci România nu va suporta cheltuieli pentru lucrări sau servicii pe care nu le consideră utile sau pe care nu le-a aprobat în prealabil”, a explicat el.
Numărul membrilor forței SUA în Baza de la Deveselu nu poate depăși 500 de persoane
Numărul membrilor forței Statelor Unite și ai componentei civile desfășurați în Baza de la Deveselu după ce faza de construcție este finalizată și operațiunile încep nu va depăși 500, prevede textul acordului privind scutul antirachetă.
Documentul precizează însă că, în mod obișnuit în bază vor fi aproximativ 150 de persoane, membre ale forței Statelor Unite.
„Numărul membrilor forței Statelor Unite desfășurați în Bază în mod obișnuit va fi de aproximativ 150 de persoane”, prevede documentul în Articolul IV, punctul 9.
