Peste 90 la sută dintre tinerii români cred că achiziționarea unei locuințe reprezintă o problemă foarte serioasă, din cauza veniturilor, a accesului la credite pe termen lung, precum și a situației existente pe piața imobiliară, potrivit Barometrului de Opinie Publică – Tineret 2008. Potrivit Barometrului de Opinie Publică – Tineret 2008, prezentat, miercuri, de Autoritatea Națională pentru Tineret (ANT), arată că aproximativ 70 la sută dintre tineri declară că nu dețin o locuință (co)proprietate personală, iar 94 la sută apreciază că șansa de a avea o locuință corespunzătoare „reprezintă o problemă” și „o problemă foarte serioasă”.
„Se constată o pondere mare a tinerilor care nu dețin o locuință (co)proprietate personală (aproximativ 70 la sută). Procentul acestora descrește o dată cu creșterea grupei de vârstă: de la circa 85 la sută pentru cei din grupele de vârstă 14-19 ani și 20-24 ani până la 60 la sută pentru cei din grupa de vârstă 25-29 ani și 42 la sută pentru cei din grupa de vârstă 30-35 ani. Dețin o locuință (co)proprietate majoritatea tinerilor căsătoriți și doar 17 la sută dintre cei necăsătoriți”, se arată în studiul citat.
Motivele pentru care tinerii sunt în imposibilitatea achiziționării unei locuințe țin de nivelul veniturilor pe care tinerii le obțin, de accesul la credite pe termen lung pentru achiziția de locuințe/terenuri, precum și de situația existentă pe piața imobiliară (scumpirea excesivă a locuințelor și terenurilor pentru locuințe, a materialelor de construcție.
Barometrul de Opinie Publică – Tineret 2008 este structurat pe șapte capitole care relevă calitatea vieții tinerilor, educația și munca, relațiile de familie, valori și toleranțǎ, stil de viață, mobilitate externă și participarea civicǎ și politicǎ a tinerilor.
Astfel, aproape jumătate dintre tineri (49,2 la sută) percep menținerea nivelului calității vieții în raport cu anul trecut, iar 37,3 la sută percep o îmbunătățire a acestuia.
„Tinerii sunt optimiști față de viitorul apropiat – aproximativ 45 la sută dintre ei consideră că vor trăi mai bine peste un an, iar 35 la sută apreciază că se vor menține condițiile de trai. Apar diferențe în ceea ce privește evaluarea globală a vieții din prezent comparativ cu cea de acum un an, în funcție de grupa de vârstă. Astfel, cei din grupa de vârstă 14-19 ani apreciază ,într-o proporție mai mare (43 la sută), că viața lor este mai bună în prezent comparativ cu cea de acum un an, față de cei din grupa de vârstă 30-35 ani (27 la sută). Majoritatea tinerilor din grupa de vârstă 30-35 ani apreciază că viața lor este aproximativ la fel cu cea de acum un an, iar dintre persoanele care nu au copii, aproximativ 50 la sută, afirmă că viața lor, în prezent, este mai bună comparativ cu cea de acum un an față de cele care au copii (circa 35 la sută)”, se mai arată în studiu.
Inițiatorii Barometrului au constatat că aprecierile pozitive privind traiul în viitorul apropiat scad odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, dacă pentru majoritatea tinerilor din grupa de vârsta 14-19 ani (circa 55 la sută) aprecierile sunt pozitive, la grupa de vârstă 30-35 de ani doar 35 la sută dintre subiecți mai au aprecieri pozitive.
„Persoanele necăsătorite sunt mai optimiste cu privire la aprecierea calității vieții în viitorul apropiat față de cele căsătorite – peste 50 la sută dintre tinerii necăsătoriți apreciază că vor trai mai bine peste un an față de cei căsătoriți (circa 35 la sută)”, se mai arată în studiu.
O analiză de ansamblu asupra percepției calității vieții personale arată că punctele de suport în viața tinerilor sunt reprezentate, în principal, de: familie, sănătatea proprie, condițiile de locuire și nivelul de educație, în timp ce elementul critic este reprezentat de veniturile pe care le obțin tinerii.
„Deși aproximativ 65 la sută dintre tineri se declară mulțumiți de locul lor de muncă, peste 80 la sută apreciază că șansa tinerilor de a avea un loc de muncă reprezintă o problemă/un element critic (în sfera vieții sociale), fapt ce poate declanșa îngrijorări legate de perspectiva găsirii sau schimbării locului de muncă. Gradul de satisfacție față de locul de muncă este mai ridicat în rândul bărbaților (aproximativ 55 la sută), decât în rândul femeilor (aproximativ 48 la sută)”, potrivit datelor centralizate de inițiatorii studiului.
Specialiștii au mai stabilit că în planul percepțiilor se observă o creștere în timp a procentului persoanelor care evaluează în mod pozitiv veniturile pe care le obțin comparativ cu anul 2007. Astfel, aproximativ 44 la sută dintre tineri se declară „mulțumiți” și „foarte mulțumiți” de veniturile pe care le obțin, comparativ cu aproximativ 24 la sută, care afirmau aceasta la nivelul anului 2007.
Cei mai mulți tineri (38 la sută) apreciază că veniturile familiei le ajung pentru un trai decent, iar circa 25 la sută consideră că reușesc să-și cumpere și unele bunuri mai scumpe. Totuși, o parte considerabilă dintre cei chestionați susțin că veniturile familiei le ajung „numai pentru strictul necesar” (22 la sută) sau „nici pentru strictul necesar” (aproximativ nouă la sută), astfel că aproape o treime dintre tineri consideră că veniturile familiilor din care fac parte sunt insuficiente.
Referitor la relațiile cu familia, circa 95 la sută dintre tineri afirmă că sunt „mulțumiți” și „foarte mulțumiți”, gradul de satisfacție față de acest tip de relație fiind mai mare în rândul tinerilor care au copii (65 la sută) față de cei care nu au copii (53 la sută).
Deși alternativele de petrecere a timpului liber sunt, în opinia tinerilor, limitate, peste 70 la sută dintre ei se declară totuși mulțumiți. Principalele activitǎți de timp liber sunt vizionarea programelor TV și citirea ziarelor și revistelor.
Potrivit studiului prezentat de ANT, în anul 2008, ponderea tinerilor care opteazǎ zilnic pentru petrecerea timpului liber în fața televizorului a crescut simțitor ajungând la 80 la sută, comparativ cu 63 la sută anul trecut.
În ceea ce privește deținerea unui computer personal, comparativ cu anul 2007 se constată o creștere importantă, diferențele dintre rural și urban fiind în continuare mari. Astfel, au computer acasă aproximativ 80 la sută dintre tinerii din mediul urban, față de 55 la sută de tineri din mediul rural.
În schimb, se constată o pondere mare a tinerilor care nu au mașină personală (peste 70 la sută), cei mai mulți fiind bărbați – 33 la sută față de 25 la sută femei.
„Odată cu creșterea grupei de vârstă crește și procentul celor care dețin o mașină personală, ajungând la circa 43 la sută pentru tinerii din grupele de vârstă 25-29 ani și 30-35 ani. Persoanele căsătorite (43 la sută) afirmă că dețin o mașină personală într-un procent mai mare decât cele necăsătorite (19 la sută)”, rezultă din studiu.
În ceea ce privește satisfacția muncii, elementul cel mai apreciat referitor la locul de muncă este, ca și în 2007, mediul colegial plăcut, pentru 84 la sută dintre tineri, urmat de relațiile mulțumitoare cu superiorii (75 la sută).
De asemenea, majoritatea tinerilor consideră că își pot folosi cunoștințele, capacitățile la locul de muncă (73 la sută), că pot avea siguranța locului de muncă (62 la sută), dar și că au șanse de promovare (50 la sută).
În schimb, sub 50 la sută dintre tineri susțin că sunt satisfăcuți de salariu, dar într-o ușoară creștere față de 2007 (48 la sută în 2008, 43 la sută în 2007), iar numai 14 la sută afirmă că dețin o funcție de conducere la locul de muncă, cu șase la sută mai puțin decât în 2007.
Școala este percepută de către majoritatea participanților la studiu ca având un rol nedeterminant în formarea lor pentru viață (adecvarea pregătirii la nevoile pieței muncii).
„Percepția asupra gradului de adecvare dintre școală și piața muncii este apropiată de cea înregistrată anul trecut. O pondere redusă a tinerilor (aproximativ 17 la sută) consideră că școala este adecvată «în mare măsură» pieței muncii. Cei mai mulți tineri (55 la sută), consideră că școala este adaptată «într-o oarecare măsură» realităților pieței muncii, iar aproape o treime dintre aceștia o apreciază mai degrabă ca fiind inadecvată”, potrivit Barometrului de Opinie Publică.
Principalele domenii, în care tinerii doresc să se perfecționeze, sunt inițierea în afaceri (55,8 la sută), comunicare (51 la sută), negociere în afaceri (50 la sută), team-building (49 la sută), management, marketing (47 la sută), leadership (43 la sută), scriere proiecte de finanțare (36,6 la sută) și animator de tineret (31,8 la sută).
Principalele priorități pe termen scurt și mediu (2-3 ani) ale tinerilor sunt: continuarea studiilor, găsirea unui loc de muncă și îmbunătățirea calificării profesionale.
În opinia participanților la studiu, cele mai dezavantajate categorii de persoane din punct de vedere al accesului pe piața muncii, sunt, în opinia tinerilor, persoanele cu handicap, persoanele infectate cu HIV/SIDA, rromii, și homosexualii.
Cu toate acestea, toleranța cea mai redusă a tinerilor este față de foștii dependenți de droguri, față de persoanele infectate cu HIV/SIDA, față de homosexuali și față de rromi.
Referitor la stilul de viață, tinerii apreciază că se orientează, în general, către un stil sănătos, acordând importanțǎ alimentației (consumului de alimente naturale, fără aditivi sau conservanți) și declarând că evită abuzul de substanțe psihoactive (cafea, alcool, tutun) și automedicația.
„Totuși, consumul de alimente gen fast-food este foarte ridicat în rândul tinerilor de până la 25 de ani. Atât fumatul, cât și consumul de cafea și alcool înregistrează creșteri semnificative pentru grupa de vârstă 20-24 ani: 16 la sută dintre tinerii între 14-19 ani fumează des sau destul de des, 23 la sută dintre ei beau cafea și cinci la sută consumǎ alcool în același mod, în timp ce pentru tinerii de 20-24 de ani aceastǎ frecvențǎ a consumului se înregistrează la 33 la sută pentru fumat, la 44 la sută pentru consumul de cafea și la 10 la sută pentru consumul de alcool”, se arată în studiu.
Potrivit Barometrului, jumătate dintre tinerii din România intenționează să își petreacă vacanța în altă țară, însă doar un sfert dintre ei au făcut acest lucru pentru turism.
În ceea ce privește munca temporară în străinătate, 32 la sută dintre tineri au declarat că cineva din familia lor a lucrat în străinătate, 12 la sută dintre tineri au lucrat în străinătate, 29 la sută intenționează să plece din țară pentru a munci, iar alți 10 la sută și-au exprimat indecizia pentru acest aspect.
Cele mai atractive destinații pentru cei care intenționează să lucreze în străinătate sunt Italia și Spania (câte 23 la sută), Germania (zece la sută), Anglia (zece la sută), iar principalul motiv pentru care vor să plece din țară este dorința de a se realiza pe plan material.
Din studiu a mai rezultat că tinerii continuă să manifeste un interes redus față de viața politică de la nivel local, național sau european iar datele indică un dezinteres accentuat față de viața politică la toate nivelurile, ce caracterizează aproximativ două treimi dintre tineri.
„Mai puțin de un sfert dintre tineri se simt reprezentați de un partid aflat pe scena politică actuală. Aproape 70 la sută dintre tineri sunt fie dezinteresați, fie neîncrezători în personalitățile politice ale momentului. Singurele persoane care au cote de încredere peste unu la sută sunt Traian Băsescu, care se bucură de încrederea a 13,5 la sută dintre tineri și Gigi Becali, 3,5 la sută. Dintre tinerii cu drept de vot, aproximativ 40 la sută sunt nehotărâți cu ce partid ar vota sau afirmă intenția de a nu vota la eventuale alegeri în viitorul apropiat”, se mai arată în studiu.
Participanții la studiu s-au arătat nemulțumiți de activitatea instituțiilor centrale ale statului, 35 la sută dintre ei menționând acest lucru.
Barometrul de Opinie Publică – Tineret 2008 a fost realizat, în perioada 24 iunie – 2 iulie, pe un eșantion de 1.205 persoane din grupa de vârstă 14 – 35 ani, fiind reprezentativ la nivel național, cu o eroare tolerată de +/- 2,8 la sută, la o probabilitate de 95 la sută și cuprinde toate județele țării.
