Scăderea veniturilor cabinetelor medicilor de familie, ca urmare a punerii în aplicare a noilor prevederi din contractul cadru pe 2010, va afecta negativ calitatea actului medical oferit populației prin restricționarea accesului la consultații, medicamente compensate și gratuite, eliberarea de documente medicale, avertizează doctorii sucevenii.
Medicii atrag atenția că diminuarea câștigurilor va duce la falimentarea unor cabinete, în special din mediul rural, din localitățile defavorizate de munte, iar dispariția acestora va arunca sistemul sanitar de la țară cu zeci de ani în urmă, prin reaparița cazurilor de nașteri la domiciliu și a deceselor în rândul copiilor.
Mai mult, îngrădirea accesului la actul medical ar putea pune în pericol integritatea doctorilor care au pe liste romi sau bolnavi psihici, în condițiile în care aceștia vor avea dificultăți în a înțelege și accepta motivele pentru care sunt refuzați la consultații.
Măsură restrictivă
Purtătorul de cuvânt al medicilor de familie suceveni, dr. Irina Badrajan, a explicat că toate modificările ce urmează a fi operate din acest an la nivelul medicinii primare, cum ar fi obligativitatea bolnavilor de a se programa la doctor, limitarea la 28 a numărului de consultații care pot fi acordate într-o zi de un medic de familie, forțarea acestuia de a-și cumpăra cabinetul în care lucrează și de a avea maxim 2.200 de înscriși pe liste, dispariția valorii minim garantate sau modificarea raportului la plată între capitație și servicii (70% pentru fiecare pacient înscris pe listă față de 90%înainte și 30% pentru servicii față de 10% anterior), se vor răsfrânge în cele din urmă asupra pacienților.
„Această programare la consultații este o chestiune între medic și pacient, nu era nevoie de un ordin care să o reglementeze. Medicul o stabilea cum considera el că este mai bine, în avantajul pacientului și al calității actului medical.
Acest ordin este de fapt o măsură restrictivă și impietează asupra accesibilității populației la asistența medicală primară și ambulatorie de specialitate. Lăsând la o parte faptul că oamenii au înțeles-o greșit, considerând că li se ia un drept, noi suntem restricționați ca în cele șapte ore de program să vedem numai 28 de pacienți, acordând fiecăruia 15 minute. După aceste consultații, care ne sunt plătite, noi nu mai putem elibera nici un fel de act medical. Practic, pacienților care vin după cei 28 de bolnavi văzuți într-o zi, nu le mai putem da rețete compensate și gratuite, trimiteri la specialitate sau laborator, concedii medicale. Și asta, deoarece toate aceste documente nu mai sunt recunoscute ca parte a actului medical din ziua respectivă, dacă s-a depășit numărul de 28 de consultații”, a spus Irina Badrajan.
Medicii care lucrează cu romi și bolnavi psihici se tem să nu fie linșați
Ea a adăugat că unii doctori care lucrează în zone cu mulți romi sau care au pe liste bolnavi psihici i-au semnalat deja că le este frică să nu fie linșați de respectivii pacienții atunci când le vor spune că nu mai pot să-i examineze sau să le dea rețete și bilete de trimitere fiindcă nu se mai încadrează în cele 28 de consultații zilnice. Medicul a apreciat că ultimele modificări de la nivelul medicinii primare exprimă o disperare a unui buget mic alocat Sănătății, iar în condițiile în care veniturile cabinetelor vor scădea, o parte dintre medici nu-și vor mai permite să le păstreze.
Bolile de care suferă sucevenii se vor înmulți și se vor agrava
„Noi trebuie să plătim tot, de la formulare, telefon, internet, până la personalul pe care-l avem. În plus, în 2010, plătim impozit la venitul anului trecut, deși anul acesta vom avea un venit mult mai mic. Pe de altă parte, intervine și această obligativitate de a ne cumpăra cabinetele în care lucrăm și pe care nu știu cu ce bani le vom achita. De exemplu, în George Enescu, pentru 50 de metri pătrați, doctorița Papuc a plătit în februarie 222 de euro rata și 188 de euro dobânda, deci 410 euro. În aceste condiții, mă întreb cum vom reuși noi să suportăm toate cheltuielile. Cade în sarcina medicului să ducă în spate sistemul sanitar din România, cu banii lui, sau statul și municipalitatea ar trebui să se preocupe de asigurarea acestei asistențe primare? Și apoi, noi vom putea trăi cu aer? Noi ne ducem la serviciu ca să câștigăm un ban și ca să ne întreținem”, a punctat medicul.
Irina Badrajan a subliniat că populația trebuie să înțeleagă că este în detrimentul ei tot ceea ce se întâmplă, iar medicii de familie nu au nici o vină. Ea a completat că, în lipsa unei medicații la timp, ca urmare a obligativității de a oferi consultații doar cu programare și într-un număr limitat, bolile de care suferă sucevenii se vor înmulți și se vor agrava.
În plus, prin falimentarea unor cabinete, în special în zonele de munte, mai defavorizate, vor reapare nașterile la domiciliu și decesele în rândul copiilor.
