Monica Busuioc, șefa Secției de Lexicologie a Institutului de Lingvistică al Academiei Române, care a coordonat editarea noului tiraj al DEX, a declarat pentru MEDIAFAX că schimbarea definițiilor termenilor „țigan” și „rom”, la solicitarea comunității, nu reprezintă o cedare din partea forului.
Un nou tiraj al DEX a fost tipărit în februarie anul acesta, cu o serie de modificări, în urma unor sesizări înaintate Academiei Române de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a declarat Monica Busuioc, șefa Secției de Lexicologie și Lexicografie a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, care coordonează editarea unor publicații ca Dicționarul Explicativ al Limbii române (DEX) și Dicționarul Tezaur.
O parte din sesizări au venit din partea unor asociații care reprezintă comunitatea romă, privind definițiile cuvintelor „rom” și „țigan” din DEX, în timp ce reprezentanții comunității evreiești au cerut modificarea definiției cuvântului „jidan”.
„În urma demersurilor constante ale Agenției de Dezvoltare Comunitară «Împreună», Asociației Rromilor «Egalitate de Șanse» Tulcea și Asociației ACCEPT, precum și a Hotărârii nr. 230/15.06.2011 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, în ediția nouă a Dicționarului Explicativ al Limbii Române, publicat în luna februarie 2012, de către Institutul de Lingvistică «Iorgu Iordan – Al. Rosseti», au fost revizuite definițiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor. Astfel, Institutul «Iorgu Iordan» a eliminat sau a explicat clar identificările discriminatorii și tendențioase care promovau stereotipuri negative în legătură cu minoritatea romă”, potrivit unui comunicat al Agenției „Împreună” remis MEDIAFAX miercuri.
Monica Busuioc a spus că noile definiții pentru „rom” și „țigan”, care au atras Academiei Române și critici, au fost formulate ținându-se cont de „adevărul istoric și științific”, precum și de „mentalitatea modernă”, iar aceste modificări nu au reprezentat „o cedare” din partea academiei, așa cum s-a comentat.
Cuvintele „rom” și „țigan” denumesc în continuare același popor sau ansamblu de popoare, însă la cuvântul „țigan” și la derivatele sale s-a făcut precizarea „adesea peiorativ”.
Monica Busuioc a precizat că nu există o lege prin care un popor se autodenumește, în schimb, Academia a ținut cont de o serie de decrete și recomandări. În 1993, Consiliul Europei recomanda folosirea termenului „rom”, în 1995, un memorandum al ministrului de Externe Teodor Meleșcanu recomanda revenirea la termenul „țigan”, pentru a nu se face o confuzie între „rom” și „român”, pentru ca în anul 2000 un alt memorandum al ministrului de Externe de atunci, Petre Roman, să recomande folosirea cu precădere a termenului „rom”. De altfel, acest termen a fost folosit prima oară de un ziarist, în anul 1933, dar „nu a prins”.
Cu toate acestea, există un drept la autodefinire al unui popor și mai multe asociații ale romilor au cerut să nu mai fie folosit termenul „țigan” pentru denumirea acestui popor, chiar dacă nu toți vor să se autodefinească „romi”. ”
Astfel, Academia Română a definit cuvântul „rom” drept „termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic”, făcând precizarea că termenul „țigan” este considerat peiorativ. La explicația cuvântului „țigan” este făcută precizarea „adesea peiorativ”, însă termenul denumește în continuare o persoană aparținând unui ansamblu de populații din N-E Indiei care au migrat și în Nordul Africii și ulterior în cele două Americi, care vorbesc o limbă indoeuropeană și duc o viață nomadă. Un al doilea sens este „epitet dat unei persoane brunete”, iar cel de-al treilea, „epitet injurios dat unei persoane cu un comportament necivilizat”, înlocuindu-se sintagma „cu apucături rele” din tirajul anterior al DEX.
Monica Busuioc a arătat în continuare că termenul „țigan” nu poate fi scos din DEX, el existând în limbă și fiind termenul prin care unii membri ai acestei etnii doresc în continuare să se autodefinească. „Johnny Răducanu a zis «sunt țigan, mor țigan». La fel, Mădălin Voicu”, a exemplificat Busuioc.
„Nu o să zic «mă înec ca romul la mal». (…) Trebuie să respectăm un adevăr istoric și științific”, dar trebuie ținut cont și de „mentalitatea modernă”, a mai spus aceasta.
„Academia nu poate să dea legi, să ia atitudine. (…) După 20 de ani, am respectat recomandarea Consiliului Europei”, a mai spus Busuioc.
De asemenea, în noul tiraj DEX au fost modificate definițiile unor derivate ale cuvântului „țigan” și alți termeni care fac referire la această etnie, făcându-se precizarea „adesea peiorativ” și pentru „balaoacheș”, „baragladină”, „bulibașă”, „chivuță”, „corturar”, „faraon”, „gitană”, „jude”, „laie”, „lăieț”, „lingurar”, „puradel”, „rom”, „rudar”, „sălaș”, „țigan”, „țigănaș”, „țigănatic”, „țigăncușă”, „țigăncuță”, „țigăneală”, „țigănel”, „țigănesc”, „țigănește”, „țigănie”, „țigănime”, „țigănos”, „țigănuș”, „ursar”.
Explicația termenului „jidan” a fost, de asemenea, modificată, în urma solicitării Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și a reprezentanților comunității evreiești. Astfel, primul sens este „termen injurios la adresa unui evreu”, după cum a fost folosit în propaganda legionară, iar cel de-al doilea este „evreu”, cu precizarea „învechit și popular”, înlocuind precizarea „familiar” din tirajul DEX anterior, din 2009.
Cea mai recentă ediție a Dicționarului Explicativ al Limbii Române a fost scoasă în 1996, cu un nou tiraj în 2009 și acesta din urmă, din 2012.
