Academia Română anunță că a luat cunoștință „cu îngrijorare” de lipsa marilor scriitori români din lista subiectelor pentru examenul oral de limba și literatura română de la bacalaureat și cere Ministerului Educației să nu „elimine” din programele de învățământ literatura română.
Potrivit unui comunicat de miercuri al Academiei Române, forul a constatat, „cu îngrijorare”, că din lista de subiecte pentru examenul oral de limba și literatura română de la bacalaureat, propusă de Ministerul Educației pentru acest an, nu fac parte marii scriitori români, de la Eminescu, Creangă, Slavici, I. L. Caragiale, Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Blaga, Rebreanu, Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, la G. Călinescu, Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, T. Vianu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Străinu, Eugen Ionescu, Noica, Paul Zarifopol și Mircea Vulcănescu.
„Ministerul a selectat, în schimb, multe texte care nu au nicio legătură cu limba și literatura română și, ele însele, nu au nicio valoare literară. Justificarea dată de cei care au alcătuit aceste subiecte cum că, în felul acesta, se stimulează și se verifică mai bine capacitatea elevului de «a comunica» și de a-și construi discursul, este cu totul neconvingătoare”, se arată în comunicatul Academiei.
Reprezentanții Academiei se declară nemulțumiți și pentru că în lista de subiecte au fost incluse „fragmente din articole ocazionale, din rapoartele oficiale și extrase traduse din cuvântările comisarilor europeni”.
„Academia Română solicită Ministerului Educației și, în genere, forurilor competente să facă în așa fel încât limba și literatura română (semnele identității noastre naționale și spirituale) să nu fie minimalizate și, practic, eliminate sub o formă sau alta din programele de învățământ (inclusiv din examenul oral de la bacalaureat). Reamintim celor în cauză că Academia Română a fost înființată, cu 142 de ani în urmă, pentru a încuraja și apăra, între altele, limba și cultura națională. Iată de ce Academia Română se simte obligată să intervină, acum, public în această problemă”, conchid academicienii.
Mai multe asociații ale profesorilor au contestat programa de bacalaureat din acest an, reclamând în primul rând subiectele de la proba orală de limba și literatura română.
Zvetlana Preoteasa, secretar de stat în MECT, a precizat, la sfârșitul lunii mai, că, în ciuda protestelor, programa de bacalaureat nu va fi schimbată, pentru că elevii olimpici au început deja examenul.
Legat de prezența unor texte care vizează declarații ale Jonathan Scheele, Raportul Tismăneanu sau Pactul pentru educație, la proba de limba și literatura română, reprezentanții MECT au spus astfel de texte sunt necesare întrucât ”evaluările europene vizează și competențele în comunicare”.
Preoteasa a mai spus că speră ca, până în 2012, să existe un alt tip de bacalaureat ”de la cap la coadă”.
