– Noua gramatică va putea fi adoptată cel mai probabil din toamna lui 2007
Academia Română a lansat, ieri, noua „Gramatică a limbii române”, la 43 de ani de la ediția precedentă a tratatului prin care se stabilesc normele și regulile limbii române.
Elaborată sub egida Academiei Române, noua ediție a fost realizată de 20 de cercetătoare ale Institutului de Lingvistică „Al. Rosetti – Iorgu Iordan” și este publicată de Editura Academiei.
Potrivit președintelui Academiei Române, Eugen Simion, noul tratat era necesar, întrucât „între timp, limba n-a stat degeaba”, ci a fost îmbogățită.
„Gramatica actuală înseamnă două volume masive, care însumează împreună peste 1.700 de pagini. Este vorba despre o gramatică descriptivă și normativă care a luat ca punct de plecare limba română actuală (…) Autorii n-au rămas la o formulă veche, ci au ținut cont de ce s-a petrecut în limba română, în ultima jumătate de secol”, a declarat Eugen Simion.
El a mai spus că, spre deosebire de ediția precedentă, noile volume pun accentul pe „comunicarea orală”. Acesta ar fi și motivul pentru care cele două volume sunt intitulate „Cuvântul”, în care sunt tratate elementele de flexiune, și „Enunțul”, care tratează mai mult elementele de sintaxă.
Printre modificările semnificative pe care le aduce noul tratat se numără dispariția denumirii de părți principale și părți secundare de propoziție. Astfel, potrivit Marianei Rădulescu Sala, una dintre coordonatoarele ediției, „subiectul nu mai este parte principală de propoziție, ci este un complement mai special”.
– Multiplicarea tipurilor de complement
„Cred că cea mai importantă modificare la nivelul funcțiilor sintactice și de sintaxă propriu-zisă este faptul că s-a respectat ceva ce s-a spus și în gramatica precedentă, și anume că există o concordanță între propoziție și frază, dar ele erau tratate separat. Acum ele nu mai sunt tratate separat. De aceea, dacă aveam o propoziție subiectivă care era propoziție subordonată, de ce să avem un subiect care să fie parte principală de propoziție alături de predicat? De fapt, centrul enunțului este verbul, predicatul, cu toți adjuncții lui (…) Un complement cu totul special este subiectul, pentru că are reguli speciale de acord, o corelație între el și predicat”, a spus Mariana Rădulescu Sala. Ea a precizat totuși că denumirea de subiect este menținută.
În plus, numele predicativ este promovat de noua gramatică drept funcția sintactică nume predicativ.
Totodată, articolul nu mai este considerat parte de vorbire de aceeași importanță cu substantivul, verbul sau adjectivul.
„Nu s-a luat articolul, ci el se dă sub altă formă, adică nu mai este la același nivel cu celelalte părți de vorbire, care se mai numesc acum și clase lexico-gramaticale. Este evident că între articol și substantiv, adjectiv, verb sunt mari diferențe. Articolul există numai împreună cu substantivul și are harul să transforme orice cuvânt, indiferent în ce clasă era el inițial, în substantiv. Așa zicem «binele«, «aproapele meu», deci articolul nu putea fi la același nivel cu substantivul. El există însă în legătură cu categoria determinării, care ajută substantivul să intre într-un text, în enunț”, a spus Sala. Articolul va fi analizat însă la fel ca și până acum.
O altă modificare adusă de „Gramatica limbii române” este multiplicarea tipurilor de complement. Astfel, complementul direct s-a scindat în două categorii – complement direct și complement secundar, iar complementul indirect – în complement indirect, complement prepozițional și complement posesiv.
– Nicio, niciun, niciodată
În noua „Gramatică…”, se respectă și normele promovate de Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM), spune Mariana Rădulescu Sala.
Astfel, „o dată” nu se mai scrie despărțit, ci împreunat („odată”), întotdeauna când este adverb, inclusiv în locuțiuni – „odată ce”, „odată cu”. El rămâne separat numai atunci când este numeral și se opune lui „de două ori”.
O altă modificare este a formulelor „nici un”, „nici o”, care se scriu împreunat „niciun”, respectiv „nicio”, după modelul lui „niciodată”.
Totuși, noua gramatică va putea fi adoptată cel mai probabil din toamna lui 2007, spune academicianul Marius Sala, directorul Institutului de Lingvistică „Al. Rosetti – Iorgu Iordan”. Profesorii trebuie să aștepte ca autorii de manuale, după ce citesc noile reguli gramaticale, să facă manuale ale căror norme să fie apoi preluate de elevi.
La sfârșitul lansării, Marius Sala și Eugen Simion au făcut un apel pentru folosirea unui singur sistem ortografic, cel promovat de Academie, care impune scrierea cu „â” și nu „î”, respectiv „sunt” și nu „sînt”.
„Nu trebuie să ne certăm în continuare din cauza lui «â» sau «î», respectiv «sunt» sau «sînt», ci trebuie să respectăm ortografia Academiei Române. Să renunțăm la orgolii. Am făcut din ortografie o cauză nenorocită a politicii. Nu cred că «â» sau «î», respectiv «sunt» sau «sînt» ne califică capacitatea noastră intelectuală sau morală. Nu cred că această schizofrenie care se manifestă în societatea românească mai trebuie accentuată și prin două sisteme ortografice”, a spus Eugen Simion.
Prețul „Gramaticii limbii române” la sediul Editurii Academiei este de 15 lei (150.000 lei vechi).
Academia Română a lansat o nouă ediție a „Gramaticii limbii române”
