Academia Română a ales șase noi membri titulari și șapte noi membri corespondenți, în Adunarea Generală care a avut loc luni și marți, urmând ca într-o viitoare întrunire să fie aleși și noi membri de onoare și post-mortem, informează forul cultural și științific.
Noii membri titulari ai Academiei Române sunt: lingvistul Grigore Brâncuș (Secția de Filologie și Literatură), biochimista Lucia Doina Popov (Secția de Științe Biologice), Paul Dan Cristea – directorul Centrului de Inginerie Bio-Medicală de la Universitatea Politehnică din București (Secția de Științe Tehnice), Ioanel Sinescu – șeful Clinicii de Chirurgie Urologică, Dializă și Transplant Renal din cadrul Institutului Clinic Fundeni din Capitală (Secția de Științe Medicale), filosoful și logicianul Teodor Dima (Secția de Filozofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie) și Dan Tufiș – directorul Institutului de Cercetări pentru Inteligență Artificială al Academiei (Secția de Știința și Tehnologia Informației).
Au fost aleși membri corespondenți Dan Eugen Demco (Secția de Științe Fizice), Maria Luiza Flonta (Secția de Științe Bilogice), Ion Gheorghe Boldea (Secția de Științe Tehnice), Mihail Viorel Bădescu (Secția de Științe Tehnice), Gârban Zeno (Secția de Științe Agricole și Silvice), Octavian Lazăr Cosma (Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual) și Gheorghe Ștefan (Secția de Știința și Tehnologia Informației).
Pe de altă parte, propunerile pentru membri de onoare și cei post-mortem vor fi analizate într-o viitoare Adunare Generală, a cărei dată nu a fost stabilită.
Printre cei propuși pentru titlul de membru de onoare al Academiei se numără fostul cosmonaut Dumitru Prunariu, președintele Consiliului Științific al Agenției Spațiale Române și unicul român care a efectuat un zbor în spațiul cosmic, alături de George Antoniu, director științific onorific al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române; Victor Axinciuc – cercetător asociat/ pensionar Institutul de Economie Națională; Mihai Bălănescu, unul din fondatorii Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele; Florica Dimitrescu – profesor, Facultatea de Litere, Universitatea din București; Dumitru Enescu – director Institutul Național pentru Fizica Pământului, CSI; Marius Guran – director general al Centrului de cercetare și consultanță PREMINV (pregătirea privind managementul și ingineria întreprinderilor industriale virtuale), din Universitatea Politehnica București; Nicolae Dragoș Hâncu – profesor la Universitatea de medicină și farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca și cercetător în domenii precum lipidologia clinică, riscul cardiovascular, diabetologie clinică și obezitate; Alexandru Viorel Vrânceanu – profesor și cercetător în domeniul geneticii și ameliorării plantelor și în special a plantelor oleaginoase, în prezent pensionar.
În Academia Română ar putea intra și șase noi membri de onoare din străinătate: Cesare Alzati (de la Universitatea Catolică din Milano, Italia); Adrian Bejan (profesor distins „J. A. Jones”, Duke University, USA); Tibor Braun (profesor la Institutul de Chimie din Universitatea Lorand Eötvös din Budapesta); Andrei Eșanu (de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe din Republica Moldova); Stephen Fischer-Galati (de la University of Colorado, Boulder); Claude Nicolau (Visiting Professor, Friedman School of Nutrition Science and Policy, Tufts University, Boston, MA; Chief Scientific Officer and Founder, NormOxys, Wellesley, MA).
La categoria noi membri post-mortem ai Academiei sunt propuși Augustin Maior, Gheorghe Manu și Ion Plăcinteanu.
Augustin Maior (1882 – 1963) a realizat, între anii 1906-1908, experimental, primul în lume, telefonia multiplă operațională pe o linie telefonică. Pe de altă parte, Gheorghe Manu (1903 – 1961) și-a elaborat teza de doctorat în domeniul „absorbției radiației alpha în materie” în laboratorul savantei Marie Curie, fiind renumit și pentru cercetările în domeniul fizicii nucleare; el este și un luptător al Mișcării de Rezistență Anticomunistă după 1945. Ion Plăcinteanu (1893 – 1960) a avut contribuții importante în dinamica corpurilor de masă variabilă, în mecanica cuantică și ondulatorie, a prevăzut existența protonilor negativi, a emis o ipoteză asupra fotonilor, a scris ecuația ondulatorie a unui corp de masă variabilă și a stabilit ecuația lui Dirac pentru o particulă de masă variabilă; de asemenea, a studiat proprietățile fotonului electronic și a avut contribuții importante în fizica moleculară.
Academia Română este cel mai înalt for științific și cultural al României, care reunește personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii.
Academia Română poate avea, prin lege și prin statut, un număr maxim de 181 de membri titulari și corespondenți și 135 de membri de onoare din care cel mult 40 din țară. Numărul membrilor titulari nu poate depăși numărul membrilor corespondenți pe ansamblul Academiei Române.
În prezent, Academia are 73 de membri titulari, 77 de membri corespondenți (total 150), 28 de membri de onoare din țară și 85 de membri de onoare din străinătate (total 113).
Noii membri ai Academiei sunt aleși prin vot secret. Votul secret în Secțiile Academiei, Prezidiul forului și Adunarea generală a instituției se face în mai multe tururi de scrutin. Propunerile secțiilor se înaintează Biroului Prezidiului Academiei Române, iar candidaturile validate de Prezidiul Academiei sunt supuse apoi Adunării Generale.
