Producătorii tradiționali din Bucovina, cei care în ultimii doi ani de zile au cunoscut o creștere și o extindere deloc de neglijat, devenind foarte vizibili inclusiv în Capitală, sunt contestați vehement de marii procesatori din România. Aceștia din urmă susțin că atestatul de produs tradițional s-a dat mult prea ușor, iar mare parte din marfă este produsă în regim industrial, astfel că li se face o concurență neloială. Consecința este că se cer criterii mult mai restrictive pentru atestarea lor, iar Ministerul Agriculturii a sistat deja, pentru moment, acordarea avizelor de produs tradițional.
Compromiterea produsului tradițional autentic, riscul cel mai mare
Doctorul Petrea Dulgheru, șeful Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Suceava, a organizat ieri o întâlnire cu toți producătorii din județ, în care a expus pe larg această problemă. El a arătat că la mijlocul lunii trecute, când a participat la o ședință organizată de Autoritatea Națională Sanitar Veterinară, la care au fost invitați marii procesatori din țară, produsul tradițional a fost contestat foarte puternic. De altfel, în momentul de față toată lumea admite că acest sector „scârțâie” și trebuie luate măsuri urgente pentru ca cei care într-adevăr fac un produs de calitate, tradițional, să nu fie compromiși.
Produse luate din supermarketuri și botezate tradiționale
Referitor la această problemă, directorul DSVSA a declarat: „Marii procesatori au ridicat o problemă care este discutată și la nivel de Uniune Europeană, pentru faptul că unii fac fel de fel de produse contrafăcute, chiar le cumpără din supermarketuri, le reetichetează și spun că vând produs tradițional. Și asta nu face decât să compromită produsele tradiționale autentice, iar atunci când un procesator face produs tradițional să fie pus și el sub semnul întrebării”.
El a avertizat că se vor face controale riguroase pe această temă și probabil în viitor se va face o diferențiere între produsele tradiționale, care vor fi puține și realizate după reguli și rețete extrem de stricte, în timp ce ceilalți producători vor putea ieși pe piață doar cu produse de tip tradițional, care nu trebuie să fie confundate cu primele.
În opinia lui Petrea Dulgheru, județul Suceava are puterea de a ieși cu 15, maximum 20 de produse tradiționale autentice, omologate de Uniunea Europeană.
Scheul: „Sub masca acestor produse tradiționale mulți au abuzat, asta este clar”
Președintele Asociației „Produs în Bucovina”, Alexandru Scheul, a admis și el că problema este una reală: „Am găsit și la noi în asociație falsuri. Una scria pe etichetă și alta era în realitate. Pe cei pe care i-am găsit i-am dat afară din asociație. Sub masca acestor produse tradiționale mulți au abuzat, asta este clar.
Eu, ca președinte, o să convoc toți membrii asociației, cu caietul de sarcini, o să analizăm fiecare produs în parte și o scoatem trei-patru produse în cadrul asociației, pe care să le putem omologa la nivel european, iar cu acestea România și Bucovina să se poată prezenta ca produse tradiționale”.
Conform lui Scheul, în asociație se află 34 de membri, din care 14 sunt în domeniul prelucrare carne.
La nivel de județ producătorii atestați ca tradiționali de Ministerul Agriculturii sunt mult mai mulți, însă, a explicat Petrea Dulgheru, nu toți au și ieșit efectiv pe piață cu produse.
Ofensiva controalelor asupra producătorilor tradiționali
Ion Țăran Baciu, cel mai cunoscut producător tradițional din județ, prezent și el la întâlnirea de la DSVSA Suceava de ieri, a relatat cum a simțit deja pe propria piele ofensiva marilor producători.
„La magazinul pe care îl am în București am fost verificat recent, cei de la Protecția Consumatorilor mi-au luat șapte produse, căutau să vadă dacă nu au nitriți. Unii clienți spuneau «Dumneata ai nitriți în produse…». O unitate mare din București a reclamat că nu respect ce am pe etichetă și ulterior s-a dovedit că produsele nu aveau nitriți”, ne-a declarat Baciu, care admite și el însă că la unii colegi sunt probleme legate de calitatea și rețeta unui produs tradițional.
Produsul tradițional autentic trebuie să fie făcut după o rețetă cât mai simplă, fără nici un fel de adaosuri, și să treacă prin etape de afumare sau băițuire. Practic, dacă un preparat obișnuit este injectat și scos pe piață imediat, cel tradițional trece prin etape de producție care îi scad din cantitate, cauză din care este și mai scump.
