Abonamentele plătite pentru televiziunea prin cablu ar putea crește, din 2006, cu cel puțin 15 la sută, în urma unei posibile majorări a cotei pe care cabliștii, televiziunile și radiourile trebuie să o plătească organismelor de gestiune colectivă pentru drepturile de autor și conexe.
Declarația a fost făcută de Radu Petric, președintele Asociației de Comunicații prin Cablu (ACC), într-o conferință de presă organizată în colaborare cu Asociația Română de Comunicații Audiovizuale (ARCA), marți, la Hotel Marriott.
Radu Petric a spus că majorarea procentelor pentru drepturi de autor pe care operatorii de cablu, TV și radio le plătesc organismelor de gestiune colectivă ar putea apărea în cazul adoptării, de către Camera Deputaților, a Ordonanței de Urgență nr 123, care elimină, potrivit ACC, „plafoanele prevăzute pentru plata drepturilor de autor și conexe și nu oferă posibilități de negociere cu societățile de gestiune colectivă”.
Conform președintelui ACC, punerea în practică a ordonanței, care ar modifica Legea drepturilor de autor și conexe în sensul eliminării pragurilor maxime actuale, de 2% pentru cablu și 13% pentru radio și TV, ar însemna, practic, stabilirea unor obligații de plată de 17% pentru operatorii de cablu, de 15,4% pentru televiziuni și de 12,8% pentru radiouri, conform metodologiilor transmise de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor.
Potrivit lui Radu Petric, pentru operatorii de cablu procentul maximal de 2% era similar cu cele practicate în țările central și est europene, cum sunt Ungaria (1,8%), Cehia (1,5%) sau Polonia (3%).
În cazul televiziunilor și a radiourilor, Ordonanța 123, care a trecut, prin aprobare tacită, de Senat, și este acum în dezbatere la Camera Deputaților, elimină și prevederile referitoare la corelarea volumului obligației de plată a drepturilor de autor cu gradul de utilizare a operelor în programe.
Procentele anterioare, stabilite de Legea nr 8/1996 a drepturilor de autor și conexe, modificată prin Legea 285/2004, nu se aplicau, în cazul posturilor de radio și TV, la totalitatea veniturilor, ci doar la o parte, corespunzătoare ponderii utilizării operelor respective în ansamblul programelor.
George Chiriță, directorul executiv al ARCA, apreciază că eliminarea acestei ponderi de utilizare din lege și aplicarea procentelor de drepturi de autor pe total venituri este lipsită de sens și duce la efecte „aberante”.
„Efectul este de natura absurdului. O televiziune de sport, care nu difuzează nici muzică, nici filme, este obligată să plătească aceeași sumă ca și o televiziune ce utilizează intens operele, cum ar fi un post de muzică”, a spus Chiriță.
Și Ralu Filip, președintele Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), prezent la conferința de presă, a apreciat această situație ca fiind nedreaptă pentru sectorul audiovizual.
El a spus că o televiziune de știri, cum este Realitatea TV, nu ar trebui să plătească la fel de mult pentru drepturile de autor și conexe cum plătește o televiziune de film sau de muzică.
Ralu Filip a dat exemplul postului Realitatea, care, pe vremea când era condus de Silviu Prigoană, plătea drepturi de autor pentru jingle-urile stației, chiar dacă Prigoană spusese că acestea erau realizate de el, pe calculator.
Filip a mai precizat că, anul trecut, Comisia Europeană a realizat o consultare printr-un program Phare din bani comunitari, pentru a da o expertiză cu privire la Legea drepturilor de autor din România. „Rezultatele acestei expertize au fost ținute la sertar, ne-au spus că sunt niște date tehnice, fără relevanță”, a precizat Filip, explicând că, ulterior, când raportul a fost obținut de membrii CNA, a reieșit că era vorba despre o analiză de fond a legii.
Raportul reproșa legii românești că nu conține mijloace de apărare pentru televiziuni și radiouri, lăudând, în schimb, stabilirea unor procente maxime pentru plata drepturilor de către cabliști, radiouri și televiziuni, a mai menționat președintele CNA.
„Scopul Ordonanței 123 este să poți să iei bani de la oricine și cât mai mult cu putință. Nu e în regulă”, a spus Filip, arătându-se, în același timp, nemulțumit de faptul că organismele de gestiune colectivă nu sunt controlate de nimeni.
„Nimeni nu știe dacă sumele colectate până acum au ajuns sau nu la Madonna. Uitați-vă pe declarația de avere a lui Iorgulescu, cât a luat pe drepturi de autor și cât câștigă un astfel de președinte de astfel de organism. Câștigă peste 1.000 de dolari pe lună. A devenit rentabil să faci parte din astfel de OGC pentru că, după părerea mea, deja drepturile de autor și conexe devin scop în sine. (…) Unii (unele organisme, n.red.) țin banii în bancă ca să facă dobândă”, a precizat Filip.
„Riscăm să avem iar televiziuni și radiouri cu datorii și înseamnă că am vorbit degeaba până acum despre independența radiourilor și televiziunilor”, a mai spus președintele CNA.
„Trebuie să ținem cont de puterea de cumpărare a publicului din România”, a conchis Petric, explicând că acesta este și motivul pentru care prețurile la cablu sunt, în România, cele mai mici din Europa.
În prezent, operatorii de cablu trebuie să plătească 1% din venituri la Fondul Cinematografiei, 19% taxă pe valoare adăugată (din vara acestui an), 17% organismelor de gestiune colectivă, dar și chiriile pe stâlpi, care, potrivit lui Petric, cresc din ce în ce mai mult.
