Abonamentele la cablu s-ar putea scumpi cu încă 16%, avertizează operatorii



Prețurile abonamentelor la cablu ar putea crește în această primăvară cu încă 16%, în cazul în care Parlamentul va aproba în forma actuală ordonanțele de urgență 39 și 123, privind Fondul Național al Cinematografiei, respectiv drepturile de autor, au anunțat, luni, reprezentanții ACC și ARCA.
Radu Petric, președintele Asociației de Comunicații prin Cablu (ACC), a explicat, într-o conferință de presă, că Ordonanța Guvernului nr. 39 prevede ca operatorii de cablu să plătească 1% din cifra de afaceri pentru finanțarea Fondului Național al Cinematografiei, iar Ordonanța 123, eliminarea pragului maxim actual de 2% pentru plata drepturilor de autor și conexe.
Președintele ACC a spus că Ordonanța 123 aduce câteva modificări „extrem de corozive” legislației actuale, printre acestea numărându-se lipsa criteriilor de negociere și lipsa limitelor maxime pentru plata drepturilor de autor și conexe.
Potrivit lui Petric, în lipsa acestor limite, pretențiile organismelor de gestiune colectivă, care au misiunea de a colecta drepturile de autor de la societățile de cablu, televiziuni și radiouri, și de a le distribui ulterior autorilor, se ridică la aproximativ 17% din cifra de afaceri a operatorilor de cablu, 15% din cea a televiziunilor și 12% din cea a radiourilor.
„Pericolul în care e cablul acum este saltul de la 2% (cât plătesc, în prezent, societățile de cablu pentru drepturile de autor și conexe, n.r.) la 17%”, a spus Petric, care a precizat că cele șapte organisme de gestiune colectivă care există în acest moment în România, îndeplinind un rol de intermediar între sectorul audiovizual și deținătorii de drepturi, colectează circa 40 de milioane de euro pe an doar din contribuțiile aduse de operatorii de cablu.
Petric a explicat că fiecare dintre aceste organisme poate reține pentru cheltuieli proprii de administrare până la 30% din venituri, ceea ce duce la sume foarte mari cheltuite pentru intermediari.
Ovidiu Miculescu, președintele Asociației Române de Comunicații Audiovizuale (ARCA) apreciază că Ministerul Culturii, care a cerut adoptarea acestor ordonanțe de către Parlament, s-a folosit de pretextul legislației europene, susținând că, în cazul în care cele două acte normative nu vor fi adoptate, Comisia Europeană va acționa clauza de salvgardare. Atât Radu Petric cât și Ovidiu Miculescu au spus însă că acest pretext este unul fals, întrucât actuala formulă legislativă în domeniu a fost acceptată de Uniunea Europeană, iar capitolul a fost închis.
Radu Petric a mai explicat, de asemenea, că prin adoptarea Ordonanței 123 nu se va taxa industria, ci publicul, care va trebui să acopere, prin costul abonamentului, creșterea de la 2% la 17% a cotelor pentru drepturile de autor și conexe.
El a mai spus că, sub conducerea lui Adrian Iorgulescu, Ministerul Culturii și Cultelor exercită presiuni asupra Parlamentului pentru aprobarea celor două ordonanțe.
„Ne aflăm într-un punct de cotitură în ceea ce privește aprobarea celor două ordonanțe de urgență. Toate demersurile noastre, care vizau armonizarea reglementărilor privind drepturile de autor și cinematografia cu legislația europeană, dar și raportarea acestora la realitatea României, nu au fost luate în considerare de către Guvern”, a precizat Petric.
Ordonanța 123 a fost inițiată de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în mai 2005. După ce a suferit mai multe modificări, fiind inițial respinsă de Guvern, aceasta a fost reluată după venirea lui Adrian Iorgulescu la conducerea MCC.
Ordonanța a trecut prin aprobare tacită la Senat, ea urmând să fie discutată, săptămâna aceasta, și la Camera Deputaților. Potrivit lui Radu Petric, reprezentanții ACC și ARCA nu au putut lua cuvântul în cadrul dezbaterilor de la Comisia de cultură, întrucât acestea au fost „dominate” de Ioan Onisei.
„Mâine (marți, n.r.) se discută la Comisie această Ordonanță de Urgență și suspectăm că această grabă va duce și la un vot în plen săptămâna asta”, a spus Petric.
Președintele ACC a spus că, în acest moment, atât televiziunile și radiourile cât și operatorii de cablu plătesc cotele pentru drepturile de autor fără a corela consumul cu suma achitată. „Programele de știri plătesc în acest moment la fel de mult ca și HBO de exemplu, ceea ce e absolut ilogic. Trebuie să plătești pentru ce consumi. Posturile de știri ar trebui să plătească doar pentru muzica din fundal”, a explicat Petric.
„Interesul nostru este ca prețurile abonamentelor să fie cât mai mici, pentru că acest lucru determină succesul nostru acum”, a spus Radu Petric. El a precizat că industria de cablu din România se bazează pe numărul mare al abonaților, nu pe prețurile ridicate.
Cele șapte organisme de gestiune colectivă care activează în România sunt: CopyRo, Credidam, Dacin Sara, UCMR-ADA, UPFAR-ARGOA, UPFR și Visarta.
După ce Comisia pentru cultură va vota varianta finală a textului Ordonanței privind drepturile de autor și drepturile conexe, el va intra pentru dezbatere în plenul Camerei Deputaților. În cazul în care va fi votată de plen, Ordonanța va modifica Legea privind drepturile de autor și drepturile conexe.
Ordonanța privind cinematografia a trecut săptămâna trecută de Comisia de cultură a Camerei, urmând să intre, în curând, în dezbaterea plenului.