Maradona rămîne o figură aparte. Capabil să fure ca ultimul trișor, pentru ca în același meci să scoată la iveală o capodoperă. A parcurs drumul de la butoiașul cosmic la o bute compactă de grăsime și viceversa. Face paradă de prietenia cu un dinozaur comunist ca Fidel Castro. E modul său de a protesta împotriva imperialismului american. Acum are un show la o televiziune argentiniană. Exact pentru asta a fost făcut El Pibe, pentru show.
Am privit emisiunea cu ochi rece, de european. Nu chiar de englez, totuși… Am avut parte de toate ingredientele unei telenovele fotbalistice, combinată cu teleeurobingo și surprize, surprize. Invitați cu ghiotura, unii probabil permanenți, alții confundîndu-se cu spectatorii. Proiect ambițios, public țintă larg, de la suporteri și gospodine, pînă la vînători de premii. Pentru a certifica izul de telenovelă, invitată de onoare este Natalia Oreiro. Dar brandul Maradona ocupă axul central. Se proiectează imagini cu clipele sale de glorie. Își joacă propriul rol în direct, jonglînd balonul pe scenă printre confetti. Joacă tenis de picior în studio cu Francescoli, Messi, Tevez. Îi curg lacrimile cînd o Andreea Marin indigenă îi aduce fiicele în platou. Lacrimile devin de crocodil cînd regretă golul înscris cu mîna în poarta lui Shilton. Intră și în rolul lui Romică Țociu cînd dirijează un fel de extragere pe un panou. Din fericire, în Argentina rețeta succesului nu include maneliști, dar aceștia ar fi supliniți cu brio: Maradona rîde, cîntă și dansează. Etapa de analiză despică în paișpe un banal gol din penalty, avînd singura vină de a fi fost ultimul al amfitrionului. Se bate monedă pe faptul că în poartă se afla fostul coleg de la națională, specialistul Goycoechea, prezent și el în studio și alintat Goyco.
Una peste alta, super audiență! Zeul rating e atotputernic. Culeg dintr-o telecronică o umbră feminină de regret pentru că Hagi n-ar putea face ca Maradona. Ce idee, s-o ținem sub cheie!
