Asociația „Rotary Club Fălticeni”, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al municipiului Fălticeni, au organizat la sfârșitul săptămânii trecute a treia ediție a proiectului de promovare a municipiului Fălticeni – „Împreună susținem promovarea – Fălticeni, Mon Amour”.
Ca punct final, proiectul își dorește o creștere a atractivității turistice a urbei de pe Șomuz prin dezvoltarea unui turism cultural, de recreere, care reconstruiește legătura dintre om și valorile din trecut, valori care au trecut testul timpului și pe care generațiile actuale le consideră demne pentru a fi păstrate, conservate și transmise copiilor. Manifestarea a început vineri, 15 septembrie, cu organizarea unui tur cultural ghidat de prezentare a obiectivelor culturale din municipiu pentru invitații din toată țara și pentru delegațiile din străinătate.
Primarul Cătălin Coman a spus: „Sunt câteva zile pline de cultură la Fălticeni în urma încheierii parteneriatului dintre Primăria și Consiliul Local cu Rotary Club Fălticeni. I-am lăudat și îi laud și acum pentru activitate, pentru energie, pentru eficiență, pentru faptul că reușesc întotdeauna să scoată în evidență tot ceea ce este bun și frumos la noi în oraș și să ne mândrim cu tot ceea ce avem frumos în fața oaspeților din țară și de peste hotare pe care Rotary Club Fălticeni i-a invitat.
Mulțumesc domnilor Grigore Ilisei și Mihail Gavril pentru faptul că întotdeauna răspund extrem de prompt la invitațiile și solicitările noastre, pentru faptul că alocă timp orașului Fălticeni, cu toate că timpul este foarte necesar în activitatea dumnealor, și faptului că sunt mereu alături de noi.”
„Fălticeni și ținutul său legendar”
Sâmbătă, 16 septembrie 2023, la Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu”, a avut loc lansarea volumului album „Fălticeni și ținutul său legendar”, semnat de scriitorul Grigore Ilisei. Despre lucrarea apărută la Editura Pim, în anul 2023, o continuare a proiectelor lui Grigore Ilisei de a descrie urbea natală singur sau împreună cu alți colaboratori, a vorbit prof. dr. Mihaela Grădinariu, critic și istoric literar.
„Volumul este apărut în condiții grafice excepționale și reușește, parcurgându-l filă cu filă, să ne abstragă din timpul profan alungându-ne în scăldătoarea timpului sacru, la întretăierea cerului cu pământul, la răscrucea dintre textul scris și textul imagine, cu un necesar breviar istoric alcătuit de Constantin Ciolca, cel care a iubit foarte mult Fălticeniul și din păcate a plecat mult prea devreme dintre noi, breviar actualizat de către autorul albumului. Cartea ni se deschide dintr-un început în trei direcții: o dimensiune recuperatorie față de niște oameni care au fost și față de niște locuri pe care timpul le-a erodat iremediabil. O dimensiune reverențială față de un trecut irepetabil și o dimensiune jertfelnică a memoriei chemate mereu spre neuitare. Imaginile color vin ca un pandant al fotografiilor document alb negru sau sepia din colecțiile George Stino și Vasile Ciurea, un pod între atunci și acum, ca un timp răsucit în spirală căutând veșnicia”, a precizat prof. dr. Mihaela Grădinariu.
„Fălticeni și ținutul său legendar”, o carte de vizită
Scriitorul Grigore Ilisei a mulțumit celor prezenți, profesoarei Mihaela Grădinaru pentru laudatio „mult prea generos față de umilitatea lucrării”, motivând că volumele dedicate orașului Fălticeni au pornit de la o motivație transmisă de maestrul Ion Irimescu.
„Am fost și sunt însuflețit de acel simțământ pe care mi l-a împărtășit în multe întrevederi pe care le-am avut de-a lungul timpului maestrul Ion Irimescu. Jertfitor și donator față de acest oraș, Ion Irimescu spunea în 1975 că suntem datori locului din care ne-am ivit. Locul acela ne-a însemnat, ne-a modelat la vârstele primare, având rol decisiv, fiind acel sâmbure din care am crescut și înflorit.
Am socotit că una dintre datoriile mele este aceea de a scrie și a promova în lume, dar mai ales în cuprinsul românesc, imaginea acestui loc, a-i înțelege rosturile, destinul său în istorie, momentele sale de lumină, dar și cele de întuneric, izbânzile și eșecurile. Uneori chiar am mărturisit că poate e mai puțin importantă, cel puțin pentru posteritate, opera mea literară, creația proprie, decât ceea ce a însemnat alături de înaintașii iluștri care au făcut lucrarea mea întru dăinuirea și cultivarea memoriei acestei așezări. Această misiune s-a desfășurat pe mai multe planuri. Am făcut-o ca jurnalist, ca om de televiziune, am făcut-o realizând întruniri și manifestări, am făcut-o încercând să fiu sfetnic pentru unii dintre demnitarii acestui loc și am reușit să îi conving uneori să facă niște fapte care au însemnat enorm pentru acest oraș, și aș aminti de acea subscripție publică care a dus la recuperarea casei lui Sadoveanu și crearea Muzeului Memorial Mihail Sadoveanu. Și mai ales am scris. Prima carte pe care am închinat-o Fălticenilor a fost o mică monografie apărută în 1987 la editura Sport – Turism, semnată cu istoricul Gorovei. A venit un al moment, când un alt Fălticenean plecat departe, Paul Miron, mi-a propus să scriu o carte despre Fălticeniul interbelic și oamenii săi de atunci. A avut și idea să apelăm la un grafician care să o înnobileze, și atunci am venit cu propunerea ca această carte să aibă grafica semnată de un artist veritabil, Dan Hatmanu. În 2010 am mai scos o ediție și în 2019, la propunerea Rotary Cub, am scos ediția a treia, îmbunătățită. Cartea a plăcut foarte mult, și atunci Asociația Rotary a împrumutat titlul, «Fălticeni, Mon Amour», pentru manifestarea din septembrie. Am mai scos un album monografic al Fălticeniului în anul 2003 și altul în 2007, împreună cu regretatul Cătălin Ciolca.
Albumul «Fălticeni și ținutul său legendar» este o mică carte de vizită. Dacă te duci undeva și o dai cuiva, acesta este locul unde noi existăm”, a spus scriitorul Grigore Ilisei.
„Hotarul nevăzut” al pictorul Mihail Gavril
În cadrul aceleiași manifestări, pictorul Mihail Gavril a lansat albumul de artă „Hotarul nevăzut”, apărut la editura Karl Adolf Romstorfer, a Muzeului Național al Bucovinei, într-o ediție cartonată, realizată în condiții grafice de excepție datorită Clubului Rotary,și a vernisat expoziția cu același nume, găzduită de biblioteca fălticeneană.
Albumul a fost prezentat de preotul Gabriel Herea și de fălticeneanul Grigore Ilisei, de această dată din postura de critic de artă.
Preotul Gabriel Hereaa declarat: „Mihail Gavril este din punct de vedere tehnic de multe ori novator și experențial. Se apropie de tehnica modernă, de fotografiere, de imprimare, de creare de imagine digitală pentru că a simțit că generația actuală, copiii noștri trăiesc taifunul acesta al digitalizării și al globalizării prin digitalizare. Gavril a simțit aceste lucruri, le-a experimentat și le experimentează în continuare, și ca drept dovadă are succes cu ele. Artistul se naște dintr-o societate, creează pentru acea societate. Dacă societatea simte că a fost dăruită cu un artist atunci vine către el, se hrănește și utilizează simbolurile sale. Mihail Gavril, prin multitudinea de expoziții și prin multitudinea de prieteni pe care îi are în întreaga lume, demonstrează foarte clar că opera sa se adresează contemporaneității și posterități imediate. Nu știm cum va fi peste 200 de ani, nu știm cum va fi receptată arta peste 200 de ani, dar posteritatea imediată are nevoie de Mihail Gavril”.
Criticul de artă Grigore Ilisei l-acompletat pe părintele Gabriel Herea: „Cred că glăsuirile acestea artistice ca ale lui Mihail Gavril ne vor ajuta să nu fim striviți de tăvălugul globalismului la care s-a referit părintele Herea. Pentru că, până la urmă, bogăția lumii e totuși diversitatea.
Mihail Gavril este un pictor care dăruiește imagini din mediul acesta spiritual și creștin, care au o pecete a lor. Este inconfundabil, acolo totul e sub semnul misterului. Până la urmă esența credinței care ne smerește, ne transpune în acel univers este tocmai misterul. Și Mihail Gavril are harul misterului”.
Modest după cum îl știm și profund emoționat de prezența atâtor oameni dragi în jurul său, oameni care îl cunosc, dețin lucrări realizate de el și care i-au dăruit și o multitudine de gânduri bune și felicitări pentru fiecare moment trăit lângă artist în expoziție sau în atelierul său de la Antilești, pictorul Mihail Gavril a lăsat lucrările sale să vorbească.
„Mulțumesc la toată lumea care s-a implicat în eveniment și sper să nu fac de rușine pe mai departe. Mă vede și mama și spune «Măi băiete…». Îi mulțumesc că a venit”, a spus, cu emoție, pictorul Mihail Gavril.
Manifestările s-au încheiat sâmbătă seară, când pe scena din Piața „Nada Florilor” au concertat Phunk Smugglers și Lupii lui Calancea.
