Sergiu Nicolaescu a decedat ieri, la ora 8.20, în urma complicațiilor cardiace și pulmonare severe, care nu au răspuns la tratamentul intensiv aplicat, a anunțat Spitalul Elias, unde regizorul era internat din 26 decembrie 2012 și recent fusese operat de peritonită.
Cineastul Sergiu Nicolaescu, decedat la vârsta de 82 de ani, a strâns, la capătul unei cariere de peste 40 de ani, o colecție impresionantă de peste 60 de filme în care a îmbrăcat, pe rând sau, uneori, chiar în același timp, haina de regizor, scenarist și actor, cu o abilitate neobișnuită.
Trupul neînsuflețit al lui Sergiu Nicolaescu va fi depus astăzi, la ora 12.00, la Cercul Militar Național din București, unde prietenii, colaboratorii și toți cei interesați pot să își ia rămas bun de la cunoscutul regizor, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.
„Prietenii și colaboratorii lui Sergiu Nicolaescu, precum și toți cei care doresc să își ia rămas bun de la unul dintre cei mai mari regizori și actori ai României sunt așadar așteptați la Cercul Militar Național pentru un ultim omagiu, vineri, 4 ianuarie, între orele 12.00 – 00.00, și sâmbătă, 5 ianuarie, între 08.00 – 10.00”, se mai spune în comunicat.
Totodată, familia lui Sergiu Nicolaescu „solicită decență și discreție tuturor celor care doresc să se încline pentru ultima dată în fața Maestrului”.
Trupul neînsuflețit al regizorului Sergiu Nicolaescu va fi incinerat sâmbătă, la ora 12.00, la crematoriul Vitan Bârzești din București, au declarat ieri, pentru MEDIAFAX, reprezentanți ai municipalității.
Potrivit surselor citate, incinerarea va avea loc în cadru restrâns, nefiind permis accesul presei. Reprezentanții municipalității au precizat că a fost stabilită ca oră de incinerare ora 12.00, însă familia regizorului poate solicita schimbarea acesteia.
Băsescu: Maestrul Nicolaescu a fost nu doar un mare regizor,scenarist, actor, ci și creator de școală
Președintele Traian Băsescu a transmis, ieri, un mesaj de condoleanțe la încetarea din viață a lui Sergiu Nicolaescu, arătând că „maestrul a fost nu doar un mare regizor, scenarist și actor, ci și un creator de școală pentru ceea ce astăzi numim, cu atât de multă mândrie, cinematografia românească”.
„Am aflat astăzi, cu profundă tristețe, vestea trecerii la cele veșnice a regizorului Sergiu Nicolaescu. Maestrul a fost nu doar un mare regizor, scenarist și actor, ci și un creator de școală pentru ceea ce astăzi numim, cu atât de multă mândrie, cinematografia românească. Ne despărțim cu durere de o personalitate remarcabilă a filmului românesc. De-a lungul întregii sale cariere, maestrul Sergiu Nicolaescu a dat dovadă de un talent excepțional, pe care a știut să-l cultive prin muncă și dăruire, prin entuziasm și vitalitate, trăsături care aveau să se regăsească în toate creațiile sale cinematografice. Filmele sale fac parte nu numai din cultura românească, ci au fost înscrise demult în istoria cinematografiei mondiale”, se arată în mesajul de condoleanțe transmis de șeful statului.
„Cu siguranță, maestrul Sergiu Nicolaescu va rămâne veșnic în sufletele noastre, ale celor care l-am îndrăgit și care l-am prețuit, așa cum astăzi cu toții purtăm filmele sale în amintirea noastră. Doresc să adresez sincere condoleanțe familiei îndurerate și tuturor apropiaților. Dumnezeu să-l odihnească!”, adaugă Traian Băsescu.
„Mai am puțini ani de trăit”
În 12 decembrie 2012, senatorul PSD Sergiu Nicolaescu le adresa mulțumiri colegilor din Senat pentru perioada petrecută împreună, precizând că nu a mai candidat pentru un nou mandat deoarece mai are puțini ani de trăit pe care vrea să-i termine în profesia sa.
„Vreau să vă mulțumesc pentru acești patru ani minunați pe care i-am petrecut împreună, în care dumneavoastră mi-ați dăruit stimă și considerație, simțăminte pe care și eu vi le datorez. Mai am puțini ani de trăit și mi-am dorit să-i termin în profesia mea, pentru acest lucru nu am participat la alegeri. Vreau să vă spun un sincer «La revedere!» și vreau să vă spun în același timp «La mulți ani!» și sărbători fericite”, spunea Nicolaescu de la tribuna Senatului, în ultima ședință a vechii legislaturi, fiind aplaudat de cei prezenți.
Peste 50 de lungmetraje
Filmografia lui Sergiu Nicolaescu – regizor, actor de film, scenarist și producător de film – cuprinde peste 50 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Mărin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroana de foc” (1990), „Triunghiul morții” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supraviețuitorul” (2008).
Dacă filmul „Orient Express” a fost cea mai vizionată premieră românească a anului 2004, probabil că cea mai impresionantă producție semnată de regizorul Sergiu Nicolaescu a fost „Mihai Viteazul” (1979), cu Amza Pellea în rolul principal – creație de referință în istoria filmului românesc.
Printre cele mai recente filme ale sale se numără „Ultimul corupt”, lansat la începutul acestui an și care este o continuare a lungmetrajului „Poker” (2010).
Sergiu Nicolaescu a fost ales pentru prima dată parlamentar în 1990, pe listele FSN, iar în actuala legislatură a încheiat al cincilea mandat în Parlament. Singura legislatură în care nu a fost parlamentar a fost cea din 2004-2008. Nicolaescu a fost membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură și a deținut președinția comisiei în actuala legislatură. El s-a numărat, totodată, printre cei care au luat parte la Revoluția din 1989.
Cineastul Sergiu Nicolaescu, decedat joi, la vârsta de 82 de ani, a strâns, la capătul unei cariere de peste 40 de ani, o colecție impresionantă de peste 60 de filme în care a îmbrăcat, pe rând sau, uneori, chiar în același timp, haina de regizor, scenarist și actor, cu o abilitate neobișnuită.
Sergiu Nicolaescu s-a născut pe 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu, oraș pe care l-a părăsit în 1935, întrucât familia sa se stabilise la Timșoara. În acest oraș urmează cursurile școlii primare și liceul. Între anii 1948 și 1952 a urmat cursurile Facultății de Mecanică din București (Politehnica), practicând ingineria în perioada 1954-1965. Apoi a practicat operatorie de film, devenind regizor, actor, scenarist și producător de film.
Primul film regizat de Sergiu Nicolaescu a fost „Scoicile nu au vorbit niciodată” (1962), un documentar de scurtmetraj, cel dintâi lungmetraj de ficțiune urmând să-l realizeze în 1966-1967. Este vorba despre „Dacii”, o coproducție româno-franceză impresionantă, cu o distribuție pe măsură și cu o figurație grandioasă, care au devenit apoi atribute ale tuturor filmelor sale istorice.
În 1962, realizează filmul care îl ajută să pătrundă într-adevăr în lumea cinematografiei: „Memoria Trandafirului”, o metaforă de 7 minute, care s-a bucurat de succes în țări precum SUA și Franța.
Tot în Franța are loc, cinci ani mai târziu, premiera pariziană a filmului „Dacii”. Pe Champs-Elysees, în dreptul restaurantului Fouquets, trona un afiș al filmului, având textul: „Un film du Serge Nicolaesco”. „Era o foarte mare satisfacție pentru un tânăr debutant de 37 de ani. Din acest moment începea cariera mea internațională”, declara regizorul mai târziu.
Anul revoltei studențești de la Paris și al Primăverii de la Praga, 1968, i-a adus lui Nicolaescu șansa de a lucra, în calitate de regizor, cu Orson Welles, Laurence Harvey și alți mari actori americani și europeni, chiar la București, unul din filmele produse la acea vreme fiind „Bătălia pentru Roma”, o producție americano-germană.
Legendarul comisar Miclovan, devenit apoi Moldovan, cu care Sergiu Nicolaescu afirma că a atins celebritatea ca actor, s-a născut în 1972, după ce Titus Popovici și Petre Sălcudeanu le-au propus lui Nicolaescu, Manole Marcus și Iulian Mihu realizarea unui serial polițist. Personajul său, un vechi polițist, avea un rol secundar în serialul în care acesta apare alături de Ilarion Ciobanu (Roman).
Urmează, pentru Sergiu Nicolaescu, o perioadă profesională prolifică, între anii 1970-1980, timp în care a înființat prima școală de cascadori din România și o alta de recuzită. E o perioadă în care realizează cam două filme și jumătate pe an, documentându-se, în paralel, pentru alte proiecte.
Filmografia lui Sergiu Nicolaescu cuprinde peste 60 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt „Dacii” (1966), „Mihai Viteazul” (1970), „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Mărin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroana de foc” (1990), „Triunghiul morții” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supraviețuitorul” (2008), film pentru care a obținut cel mai mare credit, de 1,8 milioane de lei, la concursul Centrului Național al Cinematografiei, în 2006.
Dacă filmul „Orient Express” a fost cea mai vizionată premieră românească a anului 2004, probabil că cea mai impresionantă producție semnată de regizorul Sergiu Nicolaescu a fost „Mihai Viteazul” (1979), cu Amza Pellea în rolul principal – creație de referință în istoria filmului românesc.
Despre „Mihai Viteazul”, Sergiu Nicolaescu afirma că a fost cel mai greu film din cariera sa, cel mai greu „pariu” al său, dar că a meritat. Studiourile Columbia ar fi dorit să producă filmul, într-o distribuție de zile mari, cu Orson Welles, Elisabeth Taylor, Richard Burton și cu Charleton Heston în rolul marelui voievod. Autoritățile vremii au decis, însă, că distribuția filmului trebuie să fie exclusiv românească, iar filmările au fost realizate în Cehoslovacia și în Turcia.
De-a lungul carierei, actorul, scenaristul și regizorul Sergiu Nicolaescu a lucrat alături de cele mai mari nume ale cinematografiei românești – Amza Pellea, Florin Piersic, Septimiu Sever, Ilarion Ciobanu, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Emmerich Schaffer, Olga Tudorache, Ghorghe Dinică, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Colea Răutu, Gina Patrichi, Octavian Cotescu, Iurie Darie, Eugenia Bosânceanu, Ernest Maftei.
Totodată, în îndelungata sa carieră, Sergiu Nicolaescu a jucat peste 35 de roluri, de la comisarul Moldovan la Mircea cel Bătrân, mareșalul Averescu și Carol I.
Sergiu Nicolaescu a fost nu doar unul din actorii Revoluției din 1989, dar a și scris pe această temă câteva cărți, dintre care prima, „Un senator acuză”, a fost publicată în 1996 (a 2-a ediție, 1998), urmată de „Cartea revoluției române decembrie ’89”, la editura Ion Cristoiu, în 1999. În decembrie 2005, el a publicat, la editura ALL, volumul „Lupta pentru putere. Decembrie ’89”, și, la editura Topaz București, „Revoluția. Începutul adevărului”.
Cea mai recentă carte a sa este „Mămăliga a explodat! Decembrie 1989”, lansată în anul 2011. Potrivit autorului, cartea s-a dorit a fi mai mult un răspuns dat acelora care se îndoiesc de Revoluția Română. La lansarea volumului, în martie 2011, Nicolaescu a spus că participarea la Revoluție a fost „cel mai important lucru” pe care l-a făcut.
„Vă rog să credeți că momentele respective au însemnat foarte mult pentru noi și pentru mine a fost cel mai important lucru pe care l-am făcut în viața mea. România, în momentul de față, pentru mine, este o mare dezamăgire. Și acest lucru a influențat această ultimă carte pe care am scos-o, în care, fără doar sau poate, reușesc să transmit și cititorului această cumplită stare prin care trecem în momentul de față”, a mai spus atunci Nicolaescu.
De asemenea, cineastul a avut și o intensă activitate politică. Sergiu Nicolaescu a fost ales pentru prima dată parlamentar în 1990, pe listele FSN, iar în actuala legislatură a încheiat al cincilea mandat în Parlament. Singura legislatură în care nu a fost parlamentar a fost cea din 2004-2008. Nicolaescu a fost membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură și a deținut președinția comisiei în fosta legislatură. El s-a numărat, totodată, printre cei care au luat parte la Revoluția din 1989.
În septembrie 2006, Pro Video a lansat primele șase titluri dintr-o colecție de 21 de filme ale regizorului, pe suport DVD. Sergiu Nicolaescu declara atunci că „prostia cea mai mare care se poate spune este că unele dintre aceste filme au fost făcute la comandă”.
„Niciun film n-a fost făcut la comandă. Toate filmele mi le-am dorit, le-am făcut așa cum mi-am dorit, iar acolo unde a trebuit, totuși, să politizez ceva, am făcut-o cu multă, foarte multă rezervă”, a spus el.
În ultimii ani, Sergiu Nicolaescu a lucrat intens și a regizat filmele „Carol I”, lansat în anul 2009, în care regizorul a interpretat chiar rolul lui Carol I, și „Poker”, lansat în 2010. Despre „Poker”, regizorul spunea că este a doua comedie din cariera sa, după „Nea Marin Miliardar”.
„Ultimul corupt din România”, lansat în februarie 2012
Ultima producție marca Sergiu Nicolaescu „Ultimul corupt din România”, o continuare a peliculei „Poker”, a fost lansată în februarie 2012. La fel ca restul filmelor semnate de Sergiu Nicolaescu și „Ultimul corupt din România” a reunit mari nume ale scenei românești, între care Valentin Teodosiu, Horațiu Mălăele, Mircea Diaconu, Vladimir Găitan, George Mihăiță, Ion Ritiu, Nae Lăzărescu Vasile Muraru și Cătălina Grama (Jojo).
În contextul în care „Poker” a fost vizionat de aproximativ 25.000 de spectatori și a devenit una dintre cele mai de succes premiere românești ale anului 2010, încurajat, dar și alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeași temă, Sergiu Nicolaescu a considerat firească o continuare, pe care a intitulat-o „Ultimul corupt din România”. Cu un scenariu semnat de Adrian Lustig, „«Ultimul corupt din România» este un film de actualitate, al societății de astăzi, un film comic, dar în același timp și critic”, așa cum l-a descris regizorul Sergiu Nicolaescu.
În ultimii săi ani, Sergiu Nicolaescu și-a continuat și cariera politică. Când și-a încheiat ultimul mandat de senator, pe 12 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a susținut un discurs emoționant de la tribuna Senatului.
„Vreau să vă mulțumesc pentru acești patru ani minunați pe care i-am petrecut împreună, în care dumneavoastră mi-ați dăruit stimă și considerație, simțăminte pe care și eu vi le datorez. Mai am puțini ani de trăit și mi-am dorit să-i termin în profesia mea, pentru acest lucru nu am participat la alegeri. Vreau să vă spun un sincer «La revedere!» și vreau să vă spun în același timp «La mulți ani!» și sărbători fericite”, a spus Nicolaescu, în aplauzele parlamentarilor.
Sergiu Nicolaescu a primit numeroase decorații și distincții, între care Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de Cavaler, în anul 2002.
De asemenea, pe 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Târgu-Jiu. În aceeași zi, în Târgu-Jiu, a fost inaugurat și un cinematograf care poartă numele actorului.
„Ceea ce am făcut în viață, în primul rând, a însemnat muncă. Am făcut peste 60 de filme, am 135 de milioane de telespectatori în România și peste un miliard de telespectatori în lume și, cu toate acestea, ca gorjeni și ca olteni vă puteți mândri pentru că întotdeauna am spus cu mândrie că sunt născut în Târgu-Jiu. Pentru mine filmul a însemnat ceea ce era mai important în viață. Existența mea”, a spus, atunci, emoționat Sergiu Nicolaescu.
Arhiepiscopie: Sergiu Nicolaescu nu va beneficia de slujba de înmormântare întrucât va fi incinerat
Regizorul Sergiu Nicolaescu nu va beneficia de slujba de înmormântare întrucât va fi incinerat, această practică nefiind creștină și implicit respinsă de către Biserica Ortodoxă, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.
Arhiepiscopia Bucureștilor a făcut apel la familia lui Sergiu Nicolaescu să-l înmormânteze creștinește, pentru a păstra renumele marelui regizor în conștiința poporului român în majoritate ortodox.
„Pentru a păstra renumele lui Sergiu Nicolaescu în conștiința poporului român în majoritate ortodox, Arhiepiscopia Bucureștilor a făcut apel către familia marelui regizor să-l înmormânteze creștinește, iar în acest sens, Arhiepiscopia Bucureștilor și Parohia Parc Domenii din București (Biserica Cașin) vor asigura jumătate din cheltuielile de înmormântare ale regretatului regizor. Incinerarea este o practică necreștină. În plus, Primăria Capitalei poate oferi un loc de veci la Cimitirul Bellu, în zona unde sunt înmormântate personalitățile lumii artistice”, a declarat pentru MEDIAFAX părintele Constantin Stoica.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 5 iulie 2012, menținând în vigoare hotărârea din 15 iunie 1928, reconfirmată la 20 februarie 1933, a luat mai multe hotărâri față de practica necreștină a incinerării morților.
„Biserica Ortodoxă Română a avut și are o atitudine clară și ferm exprimată față de cei care s-au incinerat sau se vor incinera, consacrată prin hotărârea sinodală din anul 1928 și reconfirmată prin hotărârea sinodală din anul 1933, asupra cărora nu s-a mai revenit în nici un fel, întrucât acestea exprimă punctul de vedere oficial al Bisericii noastre, fiind de datoria oricărui slujitor al Bisericii Ortodoxe Române să respecte aceste hotărâri, iar din punct de vedere pastoral, să lămurească și să determine pe credincioși să respecte tradiția bimilenară a înhumării creștinilor”, potrivit Cancelariei Sfântului Sinod.
Sursa citată a precizat că unii preoți caterisiți sau depuși din treaptă, „doritori de câștig și în totală separare de Biserică”, săvârșesc slujba de prohodire a celor decedați chiar în incinta crematoriului.
